Potrivit instituției, în total, Societatea a utilizat circa 134 milioane m³ de gaze naturale pentru a gestiona perioadele de consum ridicat din lunile de iarnă. Aceste volume provin din stocurile comerciale constituite până la 1 noiembrie 2025, conform obligației de stocare de minimum 15% din consumul anual al țării.

La începutul sezonului rece, Energocom avea depozitate peste 100 milioane m³ de gaze în Ucraina, iar alte peste 30 milioane m³ erau stocate în depozitele din alte state, prin contracte de tip agent. În perioada noiembrie 2025 – 18 februarie 2026, aceste stocuri au fost utilizate treptat, rămânând în depozite aproximativ 8 milioane m³.

„Conform cadrului legal, obligația de stocare este aplicabilă tuturor furnizorilor de gaze naturale, proporțional cu cota lor de piață, având rolul de a asigura flexibilitate și siguranță în perioadele de consum ridicat sau volatilitate a pieței.

Prin urmare, stocurile de gaze naturale ale Republicii Moldova sunt compuse din două categorii principale:

• Stocuri comerciale – constituite de furnizori (inclusiv Energocom) în baza obligației de stocare de 15% din consumul anual. Acestea sunt utilizate în mod curent pentru optimizarea portofoliului și acoperirea vârfurilor de consum;
• Stocuri de securitate – în volum de aproximativ 50 milioane m³, constituite de stat și gestionate de Energocom, care pot fi utilizate exclusiv în situații de urgență, prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. Acestea reprezintă echivalentul consumului de gaze al malului drept pentru circa 10 zile.

Stocurile de securitate sunt depozitate în proporție de 45% în Ucraina și 55% în România și au fost constituite gradual începând cu anul 2022, ca parte a măsurilor de consolidare a securității energetice. Împreună, stocurile comerciale și cele de securitate au atins aproximativ 200 milioane m³, reprezentând un pilon al rezilienței energetice a Republicii Moldova în sezonul rece.

În acest an gazier, S.A. „Energocom” a renunțat la practica de a achiziționa și stoca gazele naturale, cu excepția stocurilor de siguranță, pentru a evita costurile suplimentare de transport, depozitare și extragere, astfel reducând suplimentar costul pentru consumatorii finali. Strategia de achiziție a presupus contractarea gazelor naturale, inclusiv direct de la producători, cu livrare în luna și ziua stabilită și, respectiv, achitarea acestora conform unei formule ce prevede indicele TTF în ultima zi a lunii precedente livrării plus o primă și costurile de transport până în Republica Moldova”, se arată în comunicatul Energocom.

Moțiunea înaintată de opoziție pe politicile Ministerului Energiei, în special ce țin de prețurile din facturi, care sufocă cetățenii, a picat. Deputații PAS au votat contra după ce ministrul Dorin Junghietu și directori de la ANRE și Energocom au răspuns, ore în șir, la întrebările și criticile parlamentarilor.

Fostul șef de sat, liderul PSRM, Igor Dodon, a dezvăluit ce sume a primit în facturile la gaz și electricitate pentru lunile decembrie și ianuarie. „E mult, practic jumătate din salariul de deputat. Dar ce fac oamenii cu salariu de 6000 -7000 lei nici nu vreau să-mi imaginez”, a menționat politicianul, la emisiunea UNInterviu de la UNIMEDIA.

Mai mulți moldoveni s-au arătat indignați, pe rețele, după ce au primit facturile la gaz, energia electrică și cea termică pentru luna ianuarie. Alți internauți au comentat ironic „cum ați votat, așa trăiți”, „da scump, în schimb dominăm”, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a venit cu precizări, menționând că „unele sume includ și datorii acumulate din perioadele anterioare, indicate clar în factură”.

Și ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu precizări după ce pe rețelele sociale au apărut facturi la energie cu sume exagerate, care au stârnit panică în rândul cetățenilor. Oficialul susține că chitanțele distribuite sunt „false” și declară că valorile mari sunt cauzate de consumul mărit, în special din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioadă.

La rândul, primarul capitalei, Ion Ceban, a comentat facturile la gaz, electricitate și energia termică, în contextul în care mai mulți cetățeni s-au indignat de sumele mari pe care trebuie să le plătească, iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a calificat unele chitanțele distribuite pe rețele drept „false”. „Nu sunt fake, iar pentru oamenii de rând cu salarii de 6-10 mii de lei, sunt o povară foarte grea”, a declarat edilul.

Iar șeful Termoelectrica, Iurie Rozlovan, le-a explicat consumatorilor care își încălzesc apartamentele folosind gaz de ce trebuie să plătească și încălzirea centralizată, în special în cazurile când închid cazanul. „Apartamentul dvs a fost încălzit de ceilalți care sunt în jur, care au contribuit să fie confort. Regulamentul prevede să fie calculat, dacă nu ai consumat energia fie electrică, fie gaze naturale, echivalentul necesar cu metri pătrați, ca să asigure 18 grade. Sunt cazuri când oamenii nu pornesc cazanul, nu folosesc resursa pe care o au pentru a se încălzi, considerând că totul este ok, dar nu e chiar așa”, a declarat Rozlovan.

Deputatul PAS Dorian Istratii a comentat și el subiectul facturilor mari la căldură, afirmând că acestea trebuie analizate în funcție de suprafața locuinței și de nivelul de confort ales de fiecare consumator. „Dacă omul își permite să aibă o casă de 300 de metri pătrați cu două-trei etaje, cu siguranță își permite să achite și o factură mai mare”, a declarat parlamentarul.

Facturile mari la căldură au fost subiectul unor discuții tensionate, în direct, între deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dorian Istratii, și deputata Mișcării Alternativa Națională (MAN), Olga Ursu. Istratii a declarat că oamenii ar trebui să economisească mai mult și să folosească soluții precum pompele de căldură. „Cum trebuie pensionarii să se ducă, cum să-și instaleze pompe de căldură, să-și cumpere condiționer?!”, i-a replicat Ursu.

Mai devreme, Dorian Istratii le recomanda moldovenilor să ia în calcul energia electrică pentru încălzirea locuințelor, ca alternativă la gazul natural, dacă acesta le pare scump. „Cetățenii trebuie să înțeleagă că mai sunt și alte resurse energetice, sunt condiționere care fac căldură și poți să le folosești, pompe de căldură etc.”, a declarat parlamentarul.

Și deputata PAS Marcela Adam i-a criticat pe moldovenii care și-au expus facturile la gaz, electricitate și energia termică pe rețele, indignați că trebuie să plătească sume exorbitante. „Vedem prin ce criză umanitară trec ucrainenii, care sunt bombardați zilnic și oamenii stau în frig la minus 28 de grade Celsius și noi ne plângem. Chiar dacă e mai scump, ne bucurăm că le avem (gaze naturale)", a declarat parlamentara, care a subliniat că „așteptăm primăvara”.

La 3 noiembrie, actuala ministră a Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat relansarea programului guvernamental „Ajutor la Contor”.

Mai devreme, Guvernul a modificat perioada de referință pentru calcularea compensațiilor la energie, schimbând-o de la mai–octombrie la aprilie–septembrie.

În context, s-au înăsprit regulile pentru cei care vor compensații la facturi. Solicitanții au fost verificați minuțios dacă locuiesc efectiv în Moldova.

La 3 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat un nou mecanism de acordare a compensațiilor pentru sezonul rece 2025-2026. Astfel, ajutorul maxim acordat a scăzut simțitor, de la 1400 la 1000 de lei, iar unele categorii de persoane au fost excluse din lista beneficiarilor.

Aproape 180 de mii de gospodării care au solicitat compensații pentru sezonul rece nu beneficiază de sprijinul oferit de stat. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat într-o conferință de presă că, dintre cele peste 783 de mii de cereri depuse, au fost acceptate 605 538.

---