19,94 lei/l Motorină coboară sub 20 lei/l la 19,94 în weekend; benzina la 23,22 lei/l noile prețuri ANRE 14 Mamă de 48 ani din Anenii Noi naște cel de-al 14-lea copil la Maternitatea Gheorghe Paladi prin cezariană 50 Procurori și mascați peste 50 descinderi în dosarul planurilor de destabilizare a R Moldova; 35 persoane vizate 19,81 lei Euro crește cu 4 bani la 19,81 lei; dolarul la 16,96 lei cursul BNM afișat azi pentru weekend
Ursula von der Leyen anunță „progrese” după cina cu Viktor Orban unde au discutat embargoul UE asupra petrolului rusesc

Atât președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, au transmis că după întâlnirea de luni dintre oficialul UE și premierul ungar Viktor Orban s-au făcut progrese în legătură cu impunerea embargoului european asupra importurilor de petrol din Rusia, șeful diplomației de la Budapesta reluând însă ideea conform căreia „în forma actuală” interzicerea petrolului rusesc ar însemna „lansarea unei bombe atomice asupra economiei Ungariei”, transmite digi24.ro.

Foto: UNIMEDIA

Budapesta a blocat până acum proiectul de embargou, pe motiv că o astfel de sancțiune împotriva Moscovei ar afecta securitatea energetică a Ungariei.

Dialogul cu Orban „a contribuit la elucidarea anumitor puncte referitoare la sancțiuni și la securitatea energetică”, a spus Von der Leyen, adăugând că „am făcut progrese, dar va mai fi de lucru”. Ea a anunțat o videoconferință „cu alți actori din regiune” pentru „întărirea cooperării regionale în infrastructurile petroliere”.

Fără ieșire la mare și dependentă de achizițiile de petrol și gaze din Rusia, Ungaria a cerut partenerilor din UE garanții privind furnizarea de energie, ca o condiție pentru aprobarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei din Ucraina.

Szijjarto: „Nu putem permite să se impună poporului ungar plata costurilor acestui război”

Szijjarto a postat după întâlnirea de luni un mesaj video pe Facebook, în care arată că „am făcut progrese, aș spune chiar că am reușit să facem un mic pas înainte, dar mai trebuie să discutăm mult pentru a produce o evoluție a poziției europene, deoarece nu putem permite să se impună poporului ungar plata costurilor acestui război”.

șeful diplomației de la Budapesta a spus din nou că embargoul petrolier antirus „ne-ar compromite securitatea energetică”. „Atâta vreme cât Comisia Europeană nu oferă o soluție pentru aceste probleme, Ungaria nu poate, evident, să susțină această nouă serie de sancțiuni”, a adăugat Szijjarto.

Pentru adoptarea pachetului de măsuri respectiv este necesară unanimitatea celor 27 de țări membre ale UE. Duminică, după o reuniune a reprezentanților acestora, care a avut loc la Bruxelles, un diplomat european a declarat agenției France Presse că garantarea unor surse alternative de aprovizionare „nu este un lucru ușor”, deoarece implică noi infrastructuri și modificări tehnologice pentru care este nevoie de fonduri europene și de acorduri între mai multe state. „Am avansat, dar asta necesită automat ceva timp”, a afirmat sursa citată.

Pentru Ungaria și Slovacia s-a prevăzut o derogare de un an de la embargou, însă aceasta a fost considerată insuficientă și a fost extinsă până la sfârșitul lui 2024. S-a acordat o amânare și pentru Cehia. Ungaria cere însă un moratoriu de cinci ani.

Ce vizează al șaselea pachet de sancțiuni

Pentru a-și asigura importurile de petrol, Ungaria va avea nevoie de un nou oleoduct pentru legătura cu Croația, care are ieșire la mare, scrie Agerpres. Budapesta cere garanții privind acordul Zagrebului pentru construcția acestei conducte și privind finanțarea europeană, a declarat pentru AFP un alt diplomat european.

În 2021, Rusia a furnizat 30% din cantitatea de țiței și 15% din cea de produse petroliere achiziționat de UE. Comisia Europeană a arătat că statele care solicită derogări de la embargou - Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria - au o pondere redusă în aceste achiziții.

Obiectivul Comisiei este însă menținerea unității UE în măsurile împotriva Rusiei. Al șaselea pachet de sancțiuni vizează și sectorul financiar. Cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, cu o cotă de piață de 37%, și alte două bănci, urmează să fie excluse din sistemul internațional de plăți SWIFT. În domeniul media, un document consultat de AFP arată că Uniunea intenționează să interzică difuzarea a trei canale de televiziune ruse, inclusiv Russia 24 și Russia RTR.


Pub