„NESIMȚIRE ȘI MANIPULARE !!! Nu am alte cuvinte pentru caracteristica explicațiilor unor demnitari de ce nu putem achita fermierilor plăți directe per hectar după modelul european. Vorbesc că e nevoie de digitalizare, foto pentru fiecare parcelă, crearea Registrului fermierilor, acreditarea AIPA etc.

Băi, dar voi unde ați fost 4 ani, începând din 2022? De atunci avem statut de candidat la UE. La AIPA din septembrie 2021 nu este director! Aproape 5 ani acolo este șef-interimar! Nu vă este rușine? Nu ați știut ce trebuie de făcut în contextul integrării europene? Cine va răspunde pentru acest dezmăț? Fermierii cu ce sunt de vină? Din 5 ani 4 au fost cu secetă, dar voi abia acum începeți elaborarea strategiei de reziliență!

Pe de altă parte, când în 2022-2023 au fost rambursate accize agricultorilor, oare aceasta nu a fost plata directă per hectar? Același mecanism se aplică și acum la rambursarea parțială a accizei. Compensațiile minuscule pe secetă la fel au fost acordate per hectar. Impozit funciar FISC-ul îl încasează anual de la fiecare hectar și nu e nevoie de fotografiat în fiecare an fiecare parcelă. Înseamnă că SE POATE de folosit sistemul per hectar și fără registre și parcelizare digitală.

Sunt absolut sigur că Uniunea Europeană nu va avea nici un reproș, dacă Moldova va aplica acum plăți directe per hectar temporar fără toate condițiile tehnice existente în UE. Mai mult ca atât, sunt convins că dacă acum guvernarea ar prioritiza agricultura în cadrul negocierilor cu UE, am avea șanse bune să obținem un sprijin financiar de la Uniunea Europeană pentru sectorul agrar chiar în anul viitor, până la următorul ciclu bugetar.

Apropo, proiectul Programului Strategic al Politicilor Agricole (PSPA) prevede pentru anul 2027 plăți directe. Doar că pentru suprafețe mici de sfeclă de zahăr și legume. Dar când vorbim de plăți directe la grâu, deodată apar diferite justificări tehnice de ce nu suntem gata. Urât! Se vede că se urmărește scopul ca până la accesarea fondurilor de aderare să ajungă doar companiile transnaționale și câteva zeci de producători agricoli mari. Iată cum sub paravanul integrării europene accelerate se realizează un model agricol profund antieuropean”, a punctat Alexandr Slusari.

Pe 27 mai, Asociația Forța Fermierilor a organizat un protest de avertizare în fața Guvernul Republicii Moldova, acuzând autoritățile de „lipsa acțiunilor suficiente” pentru soluționarea problemelor din agricultură.

În cadrul mitingului, Alexandr Slusari, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, a cerut introducerea unui sistem de plăți directe per hectar pentru toți fermierii, în special pentru cei care cresc grâu și culturi oleaginoase, după modelul Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene: „Plățile directe este o practică normală, standard în Uniunea Europeană. Toți agricultorii primesc bani pe hectar. Și fiecare agricultor decide: vrea el să facă investiții, vrea el să cumpere inputuri, vrea el să supraviețuiască sau vrea el să se dezvolte”, a declarat Slusari, propunând acordarea a câte 3.000 de lei pe hectar pentru cele aproximativ 200.000 de hectare cultivate cu grâu.

Protestul agricultorilor din fața Guvernului a degenerat în huiduieli și scandări împotriva ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, care a ieșit în fața manifestanților împreună cu ministra Agriculturii pentru a discuta cu fermierii. Protestatarii i-au cerut ministrului să „reducă cheltuielile și să nu bată capul”, iar atmosfera a devenit imediat tensionată. La scurt timp, Adrian Gavriliță a plecat de la discuții, motivând că „nu vrea să discute cu acest contingent”.

„Rămân deschis pentru un dialog civilizat spre binele agricultorilor, dar nu voi accepta insulte lansate în stradă cu nesimțire.” A fost reacția ulterioară a ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, după scandalul de la protestul fermierilor.

Și ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a ieșit în fața fermierilor care au protestat în fața Guvernului și i-a invitat la dialog, pentru „a discuta revendicările”.

În ianuarie 2026, Mişcarea Alternativa Naţională a cerut guvernării să renunţe la politica iresponsabilă în raport cu agricultura, să nu admită formarea restanţelor la plata obligaţiilor faţă de fermieri, să majoreze fondul de subvenţionare în agricultură măcar până la nivelul anului trecut, să schimbe modalitatea de acordare a subvenţiilor (în baza unor analize profesioniste a situaţiei reale), să protejeze piaţa internă şi să susţină exportatorii, se arată într-un comunicat.

Pe 16 decembrie, Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului a desfășurat consultări publice asupra proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2026. Asta după ce proiectul a fost votat, în prima lectură, de majoritatea PAS, cu critici din partea opoziției. Reprezentanții sindicatelor, care vor ajustarea valorii de referință de 2500 de lei cel puțin la rata inflației au avut mai multe schimburi de replici cu șeful Comisiei, Radu Marian, dar și cu ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News