Statele Unite vor viza doar traficanții de droguri, a întrebat el, sau administrația Trump urmărește de fapt schimbarea regimului? Nicolas Maduro trebuie să plece, a recunoscut Parolin, potrivit documentelor, dar a îndemnat SUA să-i ofere o cale de ieșire. 

Documentele arată că, timp de câteva zile, influentul cardinal italian a încercat să ia legătura cu secretarul de stat Marco Rubio, disperat să prevină vărsarea de sânge și destabilizarea din Venezuela. În conversația sa cu Burch, un aliat al lui Trump, Parolin a spus că Rusia era gata să acorde azil lui Maduro și a rugat americanii să aibă răbdare în a-l îndemna pe liderul autoritar să accepte această ofertă. 

„Ceea ce i s-a propus lui Maduro a fost să plece și să se bucure de banii săi”, a declarat o persoană familiarizată cu oferta rusă. „O parte din această cerere era ca președintele Vladimir Putin să îi garanteze securitatea.” 

Dar nu a fost să fie așa. O săptămână mai târziu, Maduro și soția sa au fost capturați de forțele speciale americane într-un raid în care au murit aproximativ 75 de persoane și au fost transportați la New York pentru a fi judecați pentru trafic de droguri. 

Întâlnirea din Vatican, despre care nu s-a relatat anterior, a fost una dintre numeroasele încercări eșuate – ale americanilor și ale intermediarilor, rușilor, qatarezilor, turcilor, Bisericii Catolice și altora – de a preveni o criză diplomatică în curs de dezvoltare și de a găsi un refugiu sigur pentru Maduro înainte de raidul american de sâmbătă pentru capturarea acestuia. 

„Este dezamăgitor faptul că au fost divulgate fragmente dintr-o conversație confidențială care nu reflectă cu exactitate conținutul conversației în sine, care a avut loc în perioada Crăciunului”, a declarat biroul de presă al Vaticanului într-o declarație pentru The Post. Purtătorul de cuvânt al lui Burch a redirecționat întrebările către Departamentul de Stat, care a refuzat să comenteze. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns la solicitarea de comentarii. 

Relatarea se bazează pe interviuri cu aproape 20 de persoane, multe dintre ele vorbind sub condiția anonimatului pentru a discuta despre negocieri delicate și informații secrete. Aceasta include detalii noi despre eforturile globale de amploare pentru a-l determina pe Maduro să plece în exil și a evita intervenția militară a SUA, precum și despre decizia administrației Trump de a colabora cu vicepreședintele în funcție al Venezuelei, în locul liderului opoziției pe care Washingtonul îl susținuse de mult timp. 

Săptămânile și lunile care au precedat acea zi au inclus oportunități ratate pentru Maduro, un fost șofer de autobuz, care părea să nu conștientizeze cât de periculoasă devenise poziția sa. Refuzul său de a accepta multiple soluții posibile, chiar și în momentul în care navele de război americane au început să atace presupuse ambarcațiuni de trafic de droguri în largul coastelor venezuelene și oficialii americani și-au intensificat retorica împotriva guvernului său, i-au pecetluit în cele din urmă soarta, notează sursa citată. 

Încercările de a găsi o soluție pentru Maduro au continuat până în ultima clipă. El urma să primească un ultim avertisment cu doar câteva zile înainte de operațiunea americană de capturare a sa, potrivit unei persoane familiarizate cu oferta. Dar autocratul a refuzat să cedeze.

„Nu voia să accepte înțelegerea”, a spus o altă persoană familiarizată cu situația. „Voia doar să stea acolo și să privească cum oamenii creează o criză.” 

În tot acest timp, SUA se concentrau pe un plan pentru succesorul său, orientându-se către numărul doi al lui Maduro — Delcy Rodriguez. A fost o schimbare radicală pentru președintele Donald Trump, care în timpul primului său mandat îi sancționase pe Rodríguez și pe puternicul ei frate Jorge, considerați la Washington la acea vreme ca membri interschimbabili ai elitei conducătoare a lui Maduro. 

Însă o viziune mai pragmatică a început să prindă contur pe măsură ce membri importanți ai administrației au pus la îndoială capacitatea liderului opoziției, Maria Corina Machado, de a câștiga sprijinul armatei și al altor baze de putere controlate de mult timp de adepții lui Hugo Chavez. 

Gândirea lui Trump a fost parțial influențată de o recentă evaluare clasificată a CIA, care a concluzionat că loialiștii lui Maduro ar avea mai mult succes în conducerea unui guvern post-Maduro decât Machado și echipa ei, potrivit unui înalt oficial al Casei Albe și unei persoane familiarizate cu problema. Evaluarea, publicată pentru prima dată de Wall Street Journal, arăta că Machado ar avea dificultăți în a învinge serviciile de securitate pro-regim și a fost transmisă lui Trump de către directorul CIA, John Ratcliffe, a declarat oficialul de rang înalt al Casei Albe. 

La scurt timp după aceea, a adăugat oficialul, liderul american a ales-o pe Rodriguez ca succesoare a lui Maduro, la recomandarea celor mai înalți oficiali din serviciile de informații și securitate. 

Timp de ani buni, Rodriguez a avut o imagine publică de chavistă înflăcărată, dar în întâlnirile individuale, în special cu reprezentanții companiilor petroliere americane, se arăta ca o persoană total diferită. „Nu era antiamericană; chiar locuise în Santa Monica” în anii de facultate, a spus o persoană care a purtat repetate conversații cu ea. „Era cât se poate de departe de a fi o adeptă a ideologiei.” 

Nu există niciun indiciu că Rodriguez ar fi fost la curent cu complotul SUA de a-l înlătura pe Maduro. Și administrația Trump nu i-a spus că ea devenise favorita pentru a-i lua locul, a declarat înaltul oficial de la Casa Albă. Ar fi fost „extrem de periculos pentru noi să comunicăm ceva înainte de operațiune”, a spus oficialul. 

Maduro, la rândul său, părea să înțeleagă în mod constant greșit semnalele venite de la Washington. El credea că o convorbire telefonică pe care a avut-o în noiembrie cu Trump a decurs „bine”, a spus o persoană familiarizată cu opiniile sale, când, de fapt, i se spunea că timpul său se terminase: „Președintele a spus că poți alege calea ușoară sau calea grea”, a declarat înaltul oficial de la Casa Albă. 

Trump chiar l-a invitat pe omologul său venezuelean la Washington, potrivit persoanei familiarizate cu situația, oferindu-i trecere liberă pentru a putea discuta problemele față în față. Maduro a refuzat invitația. El a estimat că democrații vor câștiga alegerile de la jumătatea mandatului, că Trump va fi blocat și că el va putea rămâne la putere. „Era acolo și dansa”, a spus persoana respectivă. „Acum nu mai este.”

Rusia și Vaticanul 

Vaticanul a fost mult timp un obstacol în calea negocierilor internaționale cu guvernul izolat al Venezuelei. Acum zece ani, Sfântul Scaun a încercat fără succes să ajungă la un acord între Maduro și opoziția divizată. Mai recent, Vaticanul a căutat dialogul cu guvernul venezuelean prin intermediul înalților clerici din țară, iar Papa Leon al XIV-lea a avertizat americanii împotriva folosirii forței. 

„Cred că violența nu aduce niciodată victoria”, a declarat Suveranul Pontif în noiembrie, după ce a menționat rapoartele privind navele de război americane care se îndreptau spre Venezuela. „Cheia este să căutăm dialogul.” 

Parolin, care anterior fusese nunțiu papal – sau ambasador al Vaticanului – la Caracas, avea un interes profund pentru Venezuela. El fusese și intermediar în relațiile cu administrația Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia, potrivit unei persoane familiarizate cu negocierile. 

Venezuela reprezintă un punct de sprijin important pentru Moscova în America Latină. Când Chavez a ajuns la putere în 1999, Venezuela a făcut achiziții importante de arme rusești, inclusiv tancuri, avioane de vânătoare Sukhoi și rachete sol-aer. Rusia a oferit, de asemenea, împrumuturi semnificative Caracasului, a furnizat ajutoare financiare pentru a ajuta țara să facă față sancțiunilor SUA și rămâne un actor important în industria petrolieră venezueleană. 

În cadrul întâlnirii sale din 24 decembrie cu Burch, potrivit documentelor obținute de sursa citată, Parolin a declarat că Rusia era pregătită să îl primească pe Maduro. El a împărtășit, de asemenea, ceea ce este descris în documente ca fiind un „zvon”: că Venezuela devenise o „piesă importantă” în negocierile dintre Rusia și Ucraina și că „Moscova ar renunța la Venezuela dacă ar fi satisfăcută în privința Ucrainei”.

Analiștii susțin că Rusia și-a redus deja sprijinul acordat Venezuelei în ultimii ani, concentrându-și atenția asupra războiului din țara vecină. Împrumuturile acordate Venezuelei pentru achiziționarea de arme rusești au încetat efectiv în 2018. Când Maduro a vizitat Moscova în luna mai, a semnat un acord de parteneriat strategic cu Putin, dar relația a fost considerată de majoritatea observatorilor mai degrabă ideologică decât substanțială. 

Oferta aparentă a Rusiei de a acorda azil președintelui venezuelean a venit în contextul eforturilor mai ample ale Moscovei de a restabili relațiile cu Statele Unite și de a obține un acord favorabil în privința Ucrainei. 

Documentele arată că Parolin i-a spus lui Burch că el credea că Maduro era dispus să demisioneze după alegerile din iulie 2024, despre care se credea că au fost fraudate de liderul venezuelean. Dar el a fost convins atunci de Diosdado Cabello, ministrul său de interne, că acest lucru i-ar costa viața. Potrivit documentelor, Parolin a afirmat că Maduro ar ezita acum să plece fără sprijinul cercului său restrâns și că probabil era îngrijorat de faptul că și-ar abandona principalii locotenenți, în special Rodríguez și Cabello. 

Persoana familiarizată cu oferta Rusiei a afirmat însă că Moscova era dispusă să acorde azil și altor înalți oficiali venezueleni, iar Maduro părea să se încăpățâneze, crezând că SUA nu vor lua măsuri. „Cred că a fost vorba de aroganță”, a spus această persoană. 

Un alt factor ar fi putut juca, de asemenea, un rol important. Unii din Washington considerau că Maduro nu ar fi mers niciodată în Rusia, deoarece era prea restrictivă, și nu ar fi avut acces la banii proveniți din comerțul cu aur venezuelean pe care se crede că i-a ascuns în străinătate, potrivit unei persoane familiarizate cu deliberările administrației Trump. 

Parolin a sugerat că Statele Unite ar putea stabili un termen limită pentru plecarea lui Maduro din țară, se arată în documente, și ar putea oferi garanții familiei sale. Cardinalul s-a declarat „foarte, foarte, foarte nedumerit de lipsa de claritate a obiectivului final al Statelor Unite în Venezuela”, se arată în documente. El a făcut apel la răbdare, prudență și reținere. Dar Casa Albă nu mai avea răbdare să aștepte.

Nouă alegere pentru conducerea Venezuelei 

Delcy Rodriguez, fiica unui om de stânga care a murit în custodia serviciilor secrete venezuelene, a fost o socialistă de lungă durată care a ajuns în funcții de vârf sub Maduro și a devenit o figură indispensabilă în cercul său restrâns.

În calitate de ministru al petrolului, ea a îndeplinit rolul de emisar de rang înalt în misiuni diplomatice delicate în Turcia și Qatar și a devenit un partener de încredere pentru interesele petroliere și alți investitori străini din Venezuela — chiar dacă l-a ajutat pe Maduro să coopteze democrația și să-și consolideze regimul autoritar. 

Rodriguez a început să câștige încrederea unor membri ai comunității de afaceri din Caracas în ultimii ani, prin reforma economiei, îmbunătățirea cursului de schimb și colaborarea cu o echipă de tineri, printre care se numără și economiști din guvernul lui Rafael Correa, pe vremea când acesta era președintele Ecuadorului. 

Reformele sale au fost contestate în interiorul guvernului Maduro, în special de către prima doamnă Cilia Flores și de către susținătorii liniei dure din cadrul establishmentului chavist, care beneficiaseră de pe urma structurii de putere consolidate a țării. 

Oficialii de la Chevron, singura companie americană căreia Washingtonul i-a permis să opereze în Venezuela în contextul sancțiunilor impuse de SUA, se întâlneau lunar cu Rodriguez și vorbeau pozitiv despre ea guvernului american, inclusiv sub administrația Biden, a declarat un fost diplomat american. Modelul Chevron funcționa, au fost informați oficialii americani de reprezentanții companiei, iar Rodriguez le îndeplinea dorințele. 

Un purtător de cuvânt al Chevron a declarat pentru sursa citată că compania nu a fost informată în prealabil cu privire la operațiunea militară a SUA și nu a purtat discuții cu oficialii administrației privind guvernarea Venezuelei după plecarea lui Maduro. 

Liderii de afaceri venezueleni au început să o promoveze pe Rodriguez ca persoană capabilă să conducă o tranziție politică. „Acest consens pare să fi fost acceptat la Washington”, potrivit unei persoane familiarizate cu guvernul Maduro. 

Vicepreședintele s-a dovedit a fi un manager eficient și în negocierile cu Qatarul, membru OPEC și intermediar cheie în relațiile cu Venezuela în ultimii ani. 

Qatarul era „foarte frustrat” de Maduro, care respingea lucrurile pe care negociatorii săi le acceptaseră, potrivit unui oficial al administrației Biden familiarizat cu discuțiile. Evaluarea Qatarului era că, dacă Rodriguez „spune că va face ceva, acel lucru se va face”. Qatarezii „au recunoscut că Delcy Rodriguez ar trebui să conducă țara înaintea oricui altcuiva” dacă Maduro ar fi plecat, a spus oficialul administrației Biden. Un purtător de cuvânt al guvernului qatarez nu a răspuns la solicitarea de comentarii. 

La începutul anului trecut, trimisul prezidențial al lui Trump pentru misiuni speciale, Richard Grenell, a jucat un rol principal în negocierile cu Venezuela, uneori cu ajutorul Qatarului, alteori direct cu fratele lui Delcy Rodriguez, Jorge Rodriguez, psihiatru, fost ministru al informațiilor și actualul președinte al Adunării Naționale a țării. În cadrul acestor discuții, Venezuela a respins în repetate rânduri propunerile SUA ca Maduro să părăsească puterea, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. 

La un moment dat, venezuelenii au sugerat că Maduro ar putea demisiona și rămâne în țară, în timp ce Rodriguez ar prelua conducerea, a spus persoana respectivă, dar nu a fost niciodată o propunere „concretă”. Și, spre sfârșitul verii, a devenit clar că Rubio – un susținător al unei politici dure față de Venezuela și rival al lui Grenell, care a preferat întotdeauna presiunea în locul negocierilor – prelua dosarul Venezuela. Grenell nu a răspuns la solicitarea de comentarii. 

În cadrul unei reuniuni la Biroul Oval din 2 octombrie, a declarat înaltul oficial al Casei Albe, Trump și principalii săi consilieri au discutat despre alte modalități de a exercita presiuni asupra lui Maduro, în afară de atacurile asupra navelor care au provocat moartea a peste 100 de persoane în Caraibe și Pacificul de Est. 

Trump a salutat eforturile diplomatice ale lui Grenell de a-l convinge pe Maduro să demisioneze, dar a spus că este timpul pentru o acțiune militară, a declarat oficialul de la Casa Albă. În lunile următoare, Qatarul a primit multiple solicitări din partea Venezuelei pentru discuții cu Statele Unite, potrivit unei persoane familiarizate cu demersurile, dar administrația Trump a indicat că nu este interesată. 

Emisarii neoficiali au umplut golul. Printre aceștia s-a numărat miliardarul brazilian Joesley Batista, care a sosit în capitala venezueleană Caracas la sfârșitul lunii noiembrie cu misiunea de a-l convinge pe Maduro să renunțe la putere. 

Printre punctele discutate în acea zi s-a numărat și un plan pentru demisia președintelui, potrivit a trei persoane familiarizate cu întâlnirea. Maduro a primit o ofertă de a se exila în Turcia sau în altă țară dispusă să-l primească, au spus două dintre aceste persoane. Ambasada Turciei la Washington nu a răspuns la solicitarea de comentarii. 

O potențială înțelegere privind azilul pentru Maduro în Turcia era în discuție cel puțin din noiembrie, potrivit unei persoane familiarizate cu deliberările administrației Trump, incluzând „garanții” că acesta nu va fi extrădat în Statele Unite. 

Însă fostul lider, acum încarcerat, și soția sa au respins propunerea, au afirmat cele trei persoane. 

„Nicolas Maduro a avut multiple ocazii să evite acest lucru”, a declarat Rubio sâmbătă, în timpul unei apariții alături de Trump la Mar-a-Lago. „I s-au făcut oferte foarte, foarte generoase, dar el a ales să se comporte ca un nebun, a ales să se joace.” 

Batista, un magnat al cărnii de vită cu interese comerciale atât în Statele Unite, cât și în Venezuela, a acționat anterior ca intermediar în negocierile privind tarifele pe care Trump le-a impus asupra mărfurilor braziliene. El a sosit la Caracas cu o listă de patru puncte – inclusiv accesul american la minerale rare și petrol, ruperea relațiilor cu Cuba – aliatul de lungă durată al Venezuelei – și plecarea lui Maduro din țară, potrivit unei persoane familiarizate cu întâlnirea. 

După călătorie, Batista a transmis concluziile sale administrației Trump, a declarat înaltul oficial al Casei Albe. El „nu lucra la cererea Statelor Unite”, a spus oficialul, dar a luat în considerare concluziile sale. 

Rodriguez știa că, potrivit constituției, ea ar prelua funcția în mod provizoriu în cazul în care Maduro ar părăsi scena politică, potrivit unei persoane aflate în contact cu guvernul venezuelean. Când s-a adus în discuție această chestiune, ea s-a simțit „inconfortabil”, a spus persoana respectivă. În cele din urmă, însă, ea nu avea niciun cuvânt de spus în această privință.

„Un guvern condus de Machado s-ar confrunta cu provocări imense” 

Pe măsură ce ideea colaborării cu Rodriguez prindea avânt, oficialii americani au început să devină sceptici cu privire la perspectiva unui viitor guvern condus de Maria Corina Machado — cel mai proeminent lider al opoziției din Venezuela și câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace din 2025.

În ultimele săptămâni, oameni de afaceri influenți din Venezuela și chiar și alți membri ai mișcării de opoziție din țară au avertizat Statele Unite că Machado nu a făcut suficiente progrese în rândul forțelor armate – arbitrii supremi în Venezuela – și că nu va fi în măsură să le câștige încrederea, potrivit unor documente suplimentare ale guvernului american obținute de sursa citată. 

În conversațiile cu diplomații americani despre planurile sale în cazul în care Maduro ar părăsi brusc puterea, documentele respective arată că echipa lui Machado și-a exprimat convingerea că majoritatea militarilor s-ar alinia, și că au asigurat contactele militare că vor evita o epurare generală a trupelor. Consilierii ei au spus oficialilor americani că nu ar fi nevoie să urmărească penal mai mult de câteva zeci de personalități ale regimului. Dar au precizat, de asemenea, că înalții oficiali ai lui Maduro nu ar avea loc într-un nou guvern. 

În documente, oficialii americani au descris discuțiile cu alte persoane de contact care și-au exprimat scepticismul cu privire la progresele pe care echipa lui Machado pretindea că le-a făcut în cadrul forțelor armate. Un membru al opoziției venezuelene a declarat că nu au existat conversații între reprezentanții săi și ofițerii militari. În ansamblu, persoanele de contact erau îngrijorate că, în cazul plecării bruște a lui Maduro, „un guvern condus de Machado s-ar confrunta cu provocări imense”. 

Echipa lui Machado nu a răspuns solicitărilor de comentarii. În urma capturării lui Maduro, liderul opoziției a încercat să-l calmeze pe Trump, oferindu-i chiar Premiul Nobel pentru Pace, un premiu pe care acesta îl dorea în mod deschis. Decizia ei de a accepta premiul, au declarat persoane apropiate de Casa Albă, a contribuit la decizia lui Trump de a se întoarce împotriva ei. 

Machado este așteptată la Washington săptămâna viitoare, a declarat președintele american pentru Fox News joi. „Aștept cu nerăbdare să o salut”, a spus Trump, adăugând că ar fi „o mare onoare” să-i înmâneze premiul. În documente, oficialii americani au inclus o analiză care acum pare prevăzătoare: „Dacă Maduro ar părăsi brusc scena și alți chaviști de rang înalt ar rămâne la putere, aceștia ar putea decide să mențină regimul represiv pentru a-și păstra averile obținute în mod ilegal și pentru a evita justiția care îi așteaptă”, au scris ei. 

Rodriguez s-a străduit să-și consolideze puterea de la plecarea lui Maduro, oscilând între un ton provocator și unul împăciuitor față de Washington. Autoritatea este fragmentată în Venezuela, iar primele semnale au fost contradictorii. 

Arestarea jurnaliștilor și a civililor, precum și instalarea de noi puncte de control de către bandele paramilitare, au fost interpretate de analiști ca o demonstrație de forță din partea lui Cabello, care controlează serviciile de informații și poliția țării. 

Administrația Trump rămâne încrezătoare în decizia sa de a o susține pe Rodriguez, indicând eliberarea joi a unor prizonieri politici și un acord privind exportul de petrol venezuelean către Statele Unite. „Până în prezent, am observat o cooperare profundă și intensă cu autoritățile interimare”, a declarat un înalt oficial al Casei Albe, menționând că Rodriguez și Rubio comunică „frecvent”. 

A fost o lecție, a spus o persoană apropiată guvernului Maduro, „că nu este posibil să guvernezi Venezuela fără chavism”. Vineri, la Vatican, Papa Leon și-a exprimat îngrijorarea că „diplomația care promovează dialogul” este înlocuită de „diplomația bazată pe forță”. „Războiul este din nou la modă”, a avertizat el, „iar entuziasmul pentru război se răspândește”.

---