22,04 lei/l Benzină urcă la 22,04 lei/l și motorină la 18,77 lei/l în 7-9 ianuarie de Crăciun pe stil vechi 19,74 lei/€ Leul se întărește ușor față de euro care coboară la 19,74 lei azi conform BNM; dolarul la 16,90 lei 3.400 mld lei Statul recunoaște datoriile față de fermieri; protest cu tractoare la Negureni împotriva guvernării 32 Locatari inclusiv minori evacuați dintr-un bloc cu 16 etaje din capitală după incendiul din noapte
File din trecut: Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, un pas spre unirea Principatelor

Pe 5 ianuarie, istoria a fost marcată de tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân și sultanul Baiazid I, consolidând autonomia Țării Românești.

Foto: UNIMEDIA

[1393]
S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești (1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi. Acest tratat a fost un moment crucial în istoria Țării Românești, deoarece a permis menținerea unei anumite autonomii în fața expansiunii otomane. Mircea cel Bătrân a reușit să negocieze condiții favorabile, păstrându-și astfel autoritatea și influența în regiune. Acest acord a avut un impact semnificativ asupra stabilității politice și economice a Țării Românești, influențând indirect și Moldova, prin menținerea unui echilibru de putere în zonă.

[1805]
Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului - Așezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi. Această reformă agrară a fost un pas important către modernizarea structurilor sociale și economice din Principatele Române. Deși inițial a beneficiat în principal clasa boierească, a deschis calea pentru viitoare reforme care au contribuit la emanciparea țăranilor și la dezvoltarea unei economii mai dinamice. În Moldova, aceste schimbări au fost resimțite printr-o creștere a interesului pentru reforme similare, care să îmbunătățească condițiile de viață ale populației rurale.

[1819]
Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote. Acest regulament a marcat începutul regimului fanariot în Moldova și Țara Românească, o perioadă caracterizată de influența puternică a Imperiului Otoman asupra politicii interne. Deși regimul fanariot a fost adesea criticat pentru corupție și exploatare, a adus și unele beneficii, cum ar fi introducerea unor reforme administrative și fiscale care au modernizat structurile statale.

[1828]
S-au deschis, la Iași, cursurile "Școlii de românește și latinește", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu. Această inițiativă educațională a fost un pas important în promovarea culturii și limbii române în Moldova. Școala a jucat un rol esențial în formarea unei elite intelectuale care a contribuit la mișcările de renaștere națională și la dezvoltarea conștiinței naționale. Într-o perioadă în care influențele străine erau puternice, astfel de instituții au fost cruciale pentru păstrarea identității culturale românești.

[1859]
Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei a fost un moment de cotitură în istoria modernă a României, marcând începutul procesului de unificare a Principatelor Române. Cuza a fost un lider vizionar, care a implementat reforme esențiale în domeniul agrar, educațional și juridic, punând bazele statului român modern. Unirea Moldovei cu Țara Românească a fost un pas crucial către formarea României Mari.

[1934]
S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi. Guvernul Tătărăscu a fost caracterizat de o serie de măsuri autoritare care au subminat democrația parlamentară în România. Această perioadă a fost marcată de instabilitate politică și de creșterea influenței regale, culminând cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Aceste evenimente au avut repercusiuni și în Moldova, unde tensiunile politice și sociale au fost amplificate de contextul național.

[1953]
Piesa Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett are premiera la Paris. Deși nu are o legătură directă cu Moldova, premiera piesei "Așteptându-l pe Godot" a avut un impact semnificativ asupra teatrului și literaturii mondiale, influențând și scena culturală din România și Moldova. Această operă a introdus noi forme de expresie artistică și a provocat publicul să reflecteze asupra condiției umane, devenind un punct de referință în teatrul absurdului.

[1961]
Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul de Comedie din București a devenit rapid un centru important al vieții culturale românești, promovând piese de teatru inovatoare și actori talentați. Inaugurarea sa a fost un moment de renaștere culturală, influențând și scena teatrală din Moldova, unde teatrul a continuat să fie un mijloc esențial de exprimare artistică și socială.

[1968]
În Cehoslovacia, reformistul Alexander Dubček îl înlocuiește pe stanilistul Antonín Novotný ca prim-secretar al Partidului Comunist și începe o perioadă de liberalizare politică denumită Primăvara de la Praga. Primăvara de la Praga a fost un moment de speranță și schimbare în Europa de Est, inspirând mișcări similare în alte țări comuniste, inclusiv în România și Moldova. Deși mișcarea a fost înăbușită de intervenția militară sovietică, a demonstrat dorința de reformă și libertate a popoarelor din blocul comunist, având un impact de durată asupra evoluțiilor politice ulterioare.

[2005]
Planeta pitică Eris este descoperită de astronomii de la Observatorul Palomar, motivând ulterior Uniunea Astronomică Internațională (IAU) să definească termenul planetă pentru prima dată. Descoperirea planetei pitice Eris a avut un impact semnificativ asupra comunității științifice, determinând o reevaluare a definiției planetelor și ducând la reclasificarea lui Pluto ca planetă pitică. Acest eveniment a fost un exemplu de cum descoperirile astronomice pot schimba înțelegerea noastră asupra universului, având ecouri și în comunitățile științifice din întreaga lume, inclusiv în Moldova.


Pub