update

Sainciuc: S-au anunțat multe programe, proiecte, dezvoltare regională, dar pentru cine construim infrastructura dacă acolo nu va avea cine munci? Pentru cine facem drumuri, reparăm școli dacă elevii vin în oraș? Din 630 de mii de salariați care muncesc, cam 130 de mii sunt pensionari în educație.

update

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Sindicatelor: Ați vorbit despre viitorul sau noul proiect de lege pe salarizare, noua-vechea lege. E ca hulubul care e pe gard încă.

update

Reprezentant al sindicatelor: „Într-o țară europeană e normal ca salariul din educație să fie egal cu media pe economie. Vă rugăm insistent și cerem ca la 2500 să fie adăugat 165 de lei, ca să fie racordat cu rata inflației. Nu trebuie voință politică, există Legea 270 pentru asta, fără să solicităm noi voința politică a cuiva.

Marian: Noi am avut o situație atipică anul acesta, când din cauza perioadei electorale, Parlamentul și noul Guvern au intrat în funcțiune prin noiembrie și trebuia să adoptăm și o rectificare și ulterior și un proiect pentru bugetul pe anul viitor, de aceea nu s-a reușit consultarea suficientă, dar anul viitor solicitarea către ministru e să facem acest lucru.

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavrilița: Aș vrea să avem de unde să majorăm, înțeleg că avem obligații legale și avem și Constituția care ne spune că nu putem face cheltuieli fără surse de venit pentru acoperire. Să ne împrumută acum să dăm salarii pe datorii ar fi greșit. Când este inflație nu înseamnă că statul are mai multe finanțe pentru a absorbi integral acest șoc. Și dacă vom avea un an cu deflație nu va veni nimeni să ceară micșorări de salarii. Cred că și profesorii înțeleg că nu ar fi corect să împrumutăm practic de la copiii pe care îi educăm acești bani ca să dăm salariile.

update

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Sindicatelor: Ne deranjează faptul că proiectul legii bugetului votat în lectura I nu prevede o majorare a valorii de referință care e stabilită la 2500 de lei. Valoarea de referință trebuie să fie ajustată anual, în dependență de situația social-economică, de bugetul de stat, dar cel puțin la rata inflației. Banii care se întorc înapoi la buget de la fondul de salarizare alocat pentru anul curent ar acoperi cu mult această valoare de referință.

Radu Marian: Banii nu că se întorc la buget, 38%, tot se foloses de oameni, prin fondul de asigurare medicală, instituții medicale și fondul de pensii. Tot la om o să ajungă, ca să fie foarte clar.

Ministrul Finanțelor: Și sunt luați în calcul.

Radu Marian: Exact. Nu stăm cu bugetul și nu știu pe ce cheltuim.

Sainciuc: În cazul de față mai puțini bani bugetul transferă pentru asta.

Marian: Nu e că banii se întorc la buget și stau acolo.

update

Serghei Ivanov: Înțelegem că bani nu sunt, dar e primordial și important să venim îm fața agricultorilor cu realitatea crudă, cu un program structurat cum le vom achita aceste subvenții, ca și ei să-și facă o predictibilitate, pentru că foarte mulți agricultori s-au pomenit într-o situație financiară precară. Dintre cei care au investit în 2024 luând un credit bancar, iar în 2025 sunt executați pentru că s-au bazat pe faptul că aceste subvenții vor veni și vor achita ultima rată la bancă. Din păcate, ei sunt executați pentru aceste sume. Vreau să conlucrăm, înțeleg ă nu vom putea achita toate sumele la toți, dar să nu uităm de subvențiile pe lapte, care au facilitat mult zootehnia și, totdată, să prioritizăm măcar Sudul, e greu, înțeleg că buget nu e, dar e nevoie să facem ceva.

update

Reprezentanta Ministerului Agriculturii: E devărat că la situația din 4 decembrie 2025, suma angajamentelor asumate față de fermieri constituie 3,4 miliarde de lei. Atunci încă nu au fost procesate toate dosarele, respectiv, urmează să actualizăm aceste cifre. E vădit că din bugetul prevăzut momentan pentru subvenționarea în agricultură nu vor putea fi onorate toate obligațiile. Noi, ca și minister, cum am făcut și anii precedenți, vom veni, în perioade respective, când putem solicita majorări de buget și în caz că vor fi fisponibilități pe parcursul anului să fie făcute realocări, vom veni cu această solicitare. Bugetul care va fi necesar pentru acoperirea subvenționării în agricultură va depăși substanțial resursee care sunt momentan alocate.

Marian: Vreau să înțeleg cum noi ieșim din toată situația asta într-o perspectivă de timp de 2-3 ani. Înțeleg că partea bună e că agricultura a investit mai mult, dar de ce a trebuit să admitem să se creeze așa mari restanțe? 1,7 miliarde din bugetul pentru 2026 le dăm pentru a întoarce datoriile, restul 500-600 milioane - pentru investiții noi și mai rămân 1,9 miliarde restanțe neacoperite pentru investițiile generate. Vom avea un calendar de stingere a datoriilor? Vreau să înțeleg când vom ieși pe foaie curată? Noi avem indicatori care să arate că toate aceste investiții au adus valoare adăugată, productivitate mai mare?

Reprezentanta Ministerului Agriculturii: Această practică de adunare a dosarelor este rezultatul acelei legi a subvenționării implementate pe parcursul anilor precedenți. De aceea și am venit cu Legea nouă, nr. 126. Nu a existat un mecanism prin care se sistarecepționarea dosarelor. Cât timp agricultorul a făcut investiția, cât timp are toate actele necesare, dosarul este eligibil. Pentru agricultura RM, următorii 5 ani până în 2030, când ne propunem să devenim stat membru al UE, e o perioadă de investiții foarte intesă în sectorul agricol. Vorbim despre modernizare și schimbarea standardelor de producere. Toate acestea vin cu un preț foarte înalt. Menținerea capacității de investiție și a dorinței de a investi și a încrederii că ei vor fi susținuți este crucială. Altfel nu putem vorbi despre un progres.

update

Radu Marian: Noi deja am avut dezbateri pentru prima lectură, în cadrul plenarei, dar suntem deschiși să discutăm anumite subiecte în a doua lectură, în eventualitatea în care o să facem anumite ajustări, modificări.

update

Radu Marian: Colegii de la Ministerul Fianțelor sunt în drum, domnul ministru vine.

Urmăriți live, pe UNIMEDIA:

---