Într-un editorial pe pagina sa web, Irina Vlah a constatat că, evenimentul principal al anului l-au constituit alegerile parlamentare, iar acestea, potrivit mai multor observatori, au fost doar parţial libere şi corecte.

„Cu alte cuvinte, Moldova şi-a compromis statutul de ţară capabilă să organizeze alegeri democratice, iar criticele şi aprecierile destul de dure cu care au venit majoritatea misiunilor internaţionale de observare a alegerilor au fost dovezi clare în acest sens. Începând de la utilizarea ilegală şi masivă a resurselor administrative de către cei de la putere şi terminând cu excluderea abuzivă din alegeri a concurenţilor electorali incomozi guvernării – toate acestea au demonstrat cât de şubredă este democraţia moldovenească ca să nu zic că aceasta nu mai există deloc. Va trebui să treacă încă mulţi ani până când Moldova îşi va recăpăta credibilitatea şi va putea dovedi că este o ţară în care alegerile libere şi corecte sunt baza democraţiei”, a relatat ea.

Tot în 2025 - a spus politiciana - „Moldova a înregistrat mai multe eşecuri în plan internaţional. Cel mai răsunător a fost eşecul în relaţiile cu FMI. Astfel, Moldova nu doar a ratat o tranşă de circa 3 miliarde de lei de la această prestigioasă organizaţie internaţională, dar şi de facto a eşuat în negocierile privind un nou memorandum. Tot în 2025 Moldova a fost ţinta criticelor şi aprecierilor negative din partea unor astfel de prestigioase organizaţii internaţionale ca Transparency International, Comisia de la Veneţia, APCE, OSCE/ODIHR, ENEMO etc. Şi tot în 2025, au avut serios de suferit relaţiile RM cu SUA, noua conducere a cărora de nenumărate ori a pronunţat denumirea ţării noastre în context negativ”.

„Nici în plan intern lucrurile nu au stat mai bine. Datoria de stat a continuat să crească, depăşind către finele anului 130 miliarde de lei; bugetul de stat pentru anul 2026 a fost adoptat cu un deficit record – circa 21 miliarde de lei; economia a intrat în recesiune; criza demografică a continuat să se aprofundeze, la fel ca şi nivelul sărăciei absolute, care a ajuns la 33%; a continuat procesul de închidere a şcolilor; reforma justiţiei a eşuat totalmente etc. Astfel, către finele anului 2025 Republica Moldova a ajuns un stat în care majoritatea sistemelor fie sunt nefuncţionale, fie nu generează eficienţă”, a adăugat liderul politic.

Irina Vlah a subliniat că, cel mai grav este însă că în 2025 societatea a ajuns mai scindată decât oricând şi un rol aparte în acest sens a revenit politicienilor, care au ales să urce oamenii pe diferite părţi ale baricadelor, urmărind interese partinice înguste. Mesajele bazate pe ură, ameninţările, şantajul, acţiunile de intimidare – toate acestea au fost instrumente folosite la greu în 2025 şi care au afectat serios starea de spirit în societatea moldovenească. O parte din oameni, din instinct de autoconservare, au ales să se izoleze de procesele importante ce au loc în ţară, iar altă parte – pur şi simplu au ales calea pribegiei, pentru a scăpa ca de un vis urât de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

„Anul 2025 a fost nu doar un an greu pentru Republica Moldova, ci şi anul în care democraţiei moldoveneşti i-a fost aplicată o lovitură aproape mortală, la fel ca şi speranţei la o viaţă mai bună. Cu siguranţă, peste ani cercetătorii vor veni cu analizele de rigoare şi vor da verdicte mult mai stricte, dar deja la această etapă este clar că 2025 a fost unul dintre cei mai negri ani din istoria Republicii Moldova. Iar din acest punct de vedere, e bine că a rămas în trecut. Acum trebuie să ne concentrăm pe prezent şi pe viitor şi să facem tot ce stă în puterile noastre ca astfel de ani ca 2025 să nu se mai repete niciodată. Ura, abuzurile, dezmăţul – toate astea trebuie să rămână în trecut, iar noi, toţi împreună, să începem să construim o societate cu adevărat democratică şi prosperă, aşa cum merită minunaţii cetăţeni ai Republicii Moldova”, a mai scris Irina Vlah.

Politiciana, la final, a menționat: „Cuiva acest editorial îi poate părea sumbru, pesimist. Posibil, aşa este. Dar, din alt punct de vedere, cineva trebuia să-şi asume şi „povara” unui astfel de material. Pentru că, dacă nu vom spune lucrurilor pe nume şi nu vom stabili diagnosticul corect, nu vom putea întreprinde acţiunile concrete care se impun pentru a schimba în bine lucrurile în ţara noastră”.

---