În ciuda discursului politic ferm de la București privind susținerea Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a agresiunii ruse din regiune, realitatea juridică și militară este mult mai rigidă. Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, explică faptul că, în absența unui tratat bilateral de apărare reciprocă și pe fondul neutralității din Constituția de la Chișinău, România are mâinile legate din punct de vedere militar.

De ce e complicat pentru România să ajute Moldova

Generalul Ștefan Dănilă este sceptic în ce privește capacitatea României a oferi un sprijin consistent Chișinăului. Astfel, generalul demontează multe dintre iluziile vehiculate public în ce privește limitele asistenței militare pe care Bucureștiul îl poate oferi Republicii Moldova în cazul unor acțiuni hibride, atacuri sub steag fals sau escaladări armate provocate de Federația Rusă.

Fostul șef al Armatei face mai întâi o clarificare conceptuală privind denumirea de „acțiuni hibride”. În opinia sa, termenul este ușpr confuz. Nu este singurul analist militar și de politică externă care are rezerve față de acest termen. 

„Numindu-l «hibrid», ne limităm propria capacitate de acțiune în răspuns. De la vechii greci știm că hibrizi erau cei cu superputeri divine. Rușii nu le au – ei folosesc incendiere primitivă, manipulare, lovituri pe la spate sau otrăviri; chiar și în tehnologia militară avansată au trebuit să învețe sau să fure de la iranieni și ucraineni”, spunea polonezul.

Generalul Ștefan Dănilă are alte argumente. „Am o reținere de câte ori aud și văd denumirea de «acțiuni hibride». Acestea sunt, în realitate, acțiuni de destabilizare politică. Sunt acțiuni prin care Federația Rusă dorește să-și mențină influența în Republica Moldova. Federația Rusă a pierdut controlul asupra acestei țări. Ea a avut controlul pe fostele state sovietice. Și încet, încet s-au desprins din controlul acesta țările baltice, după care Ucraina, Republica Moldova, state care înainte erau parte a aceleiași comunități, aveau Comunitatea Statelor Independente, chiar doresc să fie independente. Și nu mai vor să răspundă sugestiilor, recomandărilor, ordinelor care veneau permanent de la Moscova”, explică generalul Dănilă.

Procesul de desprindere este însă îngreunat de pârghiile economice și istorice pe care Moscova le păstrează la Chișinău. Deși s-au făcut pași importanți în direcția în care Republica Moldova este mai puțin dependentă Federația Rusă, iar Kremlinul nu mai are aceleași instrumente de șantaj, vecina noastră de la Est resimte din plin presiunile la care este supusă constant de Federația Rusă.

„Rușii nu mai au aceleași mijloace de constrângere ca în trecut. Cu toate acestea, argumentele lor nu au dispărut în totalitate. Și cei de la Moscova totuși au niște pârghii. În Republica Moldova și în alte foste state sovietice mai există suficienți oameni care au fost educați în Federația Rusă. Este vorba despre oameni care au avut tangență cu multe organizații din Federația Rusă. Aceștia mai pot încă, cel puțin într-o anumită măsură, să fie influențați politic și economic, pentru că, de fapt, influența economică este foarte consistentă în Republica Moldova. Noi, România și Uniunea Europeană începem să fim mai prezenți, tot mai prezenți acolo, însă ar trebui să ne sporim prezența. Dar să nu uităm că Republica Moldova, la un moment dat, depindea total de Federația Rusă. Tot ce se producea în Republica Moldova era preluat de Federația Rusă și Federația Rusă furniza Republicii Moldova ceea ce avea nevoie, adică energie și bunuri de larg consum. Sigur că toate acestea erau limitate de către ruși în așa fel încât moldovenilor să nu le fie prea bine, să fie permanent dependenți de ei. În Republica Moldova există încă oarecare dependență de Federația Rusă și există posibilitățile de acțiune, cum se spune hibride, de posibilități de acțiune pentru a schimba opinia publică în interesul Federației Ruse”, punctează generalul Dănilă.

Generalul subliniază vidul juridic existent care complică lucrurile în ce privește sprijinul pe care România l-ar putea acorda Republicii Moldova. Iar în cazul în care țara vecină de peste Prut ar fi atacată de Rusia, opțiunile Bucureștiului ar fi limitate.

„Deocamdată România nu poate să facă nimic. Pentru că Republica Moldova nu este parte a Uniunii Europene. Moldova nu este parte a NATO. Moldovenii au și o Constituție în care spune că sunt neutri. Și este destul de dificil ca România să intervină în situația în care Moldova ar fi atacată militar. Pentru că nu avem niciun tratat bilateral atât de puternic în care să spună că odată atacată Moldova, România se consideră atacată. Nu știu de ce nu avem acest tratat. Nu am avut acest nivel de acces la informații, pentru că eu am susținut că ar trebui să existe”, punctează generalul Ștefan Dănilă.

Generalul Ștefan Dănilă consideră că oportunitatea politică există acum și propune asumarea unui acord militar curajos, chiar dacă o eventuală intervenție s-ar face pe cont propriu.

„Probabil că negocierile în acest sens sunt dificile, delicate și au fost diverse sensibilități în Republica Moldova. Dar cred că în momentul de față ar fi fost un lucru posibil. Noi am semnat un acord de securitate cu Ucraina de curând. Dar un acord poate chiar mai puternic cu Republica Moldova. Ar trebui să-l semnăm și am putea să-l semnăm. Mai ales în condițiile de față în care avem o conducere pro-europeană în Republica Moldova. Este clar că dacă am vrea să intervenim pentru Republica Moldova în situația în care ar fi atacați, am face-o pe cont propriu. Pe cont propriu în sensul că nimeni, niciunul dintre aliații NATO n-ar fi obligat să intervină în favoarea noastră. Dar, în același timp, noi putem să întărim acordurile și tratatele cu partenerii noștri strategici, că tot spunem că avem parteneri strategici. Adică cu Turcia, cu Statele Unite, cu Franța, cu Marea Britanie, cu Germania. Cu state care ar putea să intervină în condițiile în care interesele României sunt în joc”, mai adaugă generalul Ștefan Dănilă.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News