Președintele Emmanuel Macron l-a desemnat, vineri, pe liderul centrist François Bayrou ca viitor prim-ministru al Franței, într-o încercare de a pune capăt lunilor de turbulențe politice. Un vechi aliat al lui Macron, Bayrou conduce partidul MoDem, scrie BBC.
François Bayrou este al treilea prim-ministru francez din acest an, în timp ce ţara se luptă cu o criză politică în creştere şi un parlament profund divizat. În vârstă de 73 de ani, Bayrou este un om politic cu greutate din sud-vestul Franţei, care se autointitulează „omul de la ţară”. Fost ministru al Educaţiei şi primar al oraşului Pau din sud-vestul Franţei, el a fost un aliat şi un confident apropiat al lui Emmanuel Macron de când acesta a preluat puterea în 2017.
Provocarea imediată pentru Bayrou va fi formarea unui guvern care să nu fie demis atât de repede, precum a fost cel al predecesorului său în Adunarea Națională. Macron a purtat deja discuții la masa rotundă cu liderii tuturor principalelor partide politice, cu excepția stângii radicale Franța Nesupusă (LFI) condusă de Jean-Luc Mélenchon și a extremei-drepte Reunirea Naţională, condusă de Marine Le Pen.
De când Macron a convocat alegeri anticipate în iunie, încheiate fără un rezultat concludent, parlamentul francez este împărţit în trei grupuri mari, niciunul însă cu majoritate absolută. O alianţă de stânga a obţinut cel mai mare număr de voturi, dar nu a reuşit să obţină majoritatea absolută; gruparea de centru a lui Macron a suferit pierderi, dar este încă în picioare; iar gruparea de extremă dreapta Rassemblement National (Reunirea Naţională) a câştigat mandate în plus, dar a fost împiedicată să ajungă la putere de votul tactic al partidelor de stânga şi centru.
A doua criză politică majoră în șase luni
Provenit din rândurile dreptei, fostul comisar european Michel Barnier, în funcţie de numai trei luni, a fost constrâns joia trecută să demisioneze, după un vot de cenzură istoric în Adunarea Naţională a Franţei.
Spre surprinderea generală, Macron dizolvase Adunarea Generală în iunie, după deruta taberei sale în alegerile europene în faţa extremei drepte. Alegerile legislative anticipate au dus la o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, şi extrema dreaptă), fără majoritate absolută.
Anturajul lui Macron, care în ultimele zile a convocat reuniuni tabără cu tabără, şi-a exprimat speranţa că această reuniune colegială a şefilor de partide şi preşedinţi de grupuri parlamentare în aceeaşi sală a palatului prezidenţial va permite o avansare spre un "acord privind o metodă" pentru numirea unui nou şef de guvern.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!