„Încurajăm aleșii locali să valorifice perioada rămasă pentru a finaliza discuțiile și a lua decizii responsabile, în interesul comunităților pe care le reprezintă.
În etapa voluntară, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de dezvoltare.
În această etapă, Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3.000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, resurse pentru proiecte de infrastructură, până la 1 milion de lei pentru pregătirea procesului de amalgamare și sprijin anual pentru bugetul local, timp de trei ani.
Este momentul ca fiecare comunitate să își decidă viitorul cu responsabilitate, curaj și încredere în propriile alegeri”, a declarat Buzu.
La sfârșitul lunii iunie, primarul capitalei Ion Ceban a anunțat că deputații Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN) au depus semnăturile necesare pentru înregistrarea în Parlament a unui proiect de hotărâre privind organizarea, pe 27 septembrie 2026, a unui referendum consultativ despre reforma administrației publice locale. „Toate fracțiunile au semnat, cu excepția PAS”, a scris edilul pe rețele.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, s-a arătat iritat la întrebarea despre oamenii care vor rămâne fără locuri de muncă după lichidarea mai multor primării din satele mici. „Noi avem o primărie pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau avem o primărie care trebuie să dezvolte?!”, a declarat acesta.
Totodată, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.
La data de 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea, în cadrul unui briefing de presă.
La data de 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare.
Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.
La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale.
În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!