„Noi înțelegem importanța acestui proiect și importanța consolidării atribuțiilor și competențelor autorităților impllicate în procesul de luptă cu corupția. Am înțeles și raționamentul instituirii unei noi funcții, a treia, de vicedirector CNA, care va fi responsabil anume de coordonarea acestui domeniu. Dvs în nota informativă ați estimat eronat implicațiile financiare. Din surse disponible deschise, un director adjunct al CNA are un salariu de circa 700 mii lei anual declarat, plus contribuțiile achitate de angajator, se ridcă la un milion de lei. Așa că o să vă rog mai multă acuratețe să estimați costurile la următoarele proiecte, fiindcă, așa cum am mai spus, voi fi cu ochii pe dvs. Nu e clar de ce se intervine la mandatul directorului? Dvs nu ați menționat în raport că excludeți norma prin care directorul CNA poate exercita funcția doar un singur mandat. Care e raționamentul de a da posibilitate directorului să exercite două mandate consecutive?”, l-a întrebat Liliana Iaconi pe ministrul Justiției.

„Am luat cu mine și nota de fundamentare, care în principiu are aceeași valoare ca și proiectul. Implementarea proiectului implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. Va fi necesar un fond anual de 570 mii lei. Să nu manipulăm cu opiniile. Noi am prevăzut impactul financiar și argumentarea costurilor. Referitor la mandat, am preluat și practica DNA din România, unde driectoprul are două mandate. Noi nu am spus consecutiv, să nu facem aluzii, e explicată procedura cu respectarea tuturor garanțiilor și elementelor asiguratorii”, a răspuns Vladislav Cojuhari.

„Eu nu am negat că dvs ați reflectat impactul financiar, dar am vrut să concretizez că impactul financiar real nu e acel declarat de dvs. Asta să fie clar”.

„Am spus 600 de mii.”

„699 de mii e salariu declarat al unui director adjunct actual al CNA. Dvs ați spus 570 mii, este diferență, plus contribuțiile achitate de angajator. Deci, un fond de salarizare anual e de aproximativ 1 milion de lei. Asta e pentru acuratețe. Respectiv, în 2025 au fost operate modificări în Legea 181, prin care s-a instituit conceptul de control antifraudă, atribuit Ministerului Finanțelor și Inspectoratul Control Financiar de Stat este punctul unic de constatare, de coordonare antifraudă pe filiera fondurilor externe, asistenței externe etc. În acest proect nu prea am văzut rolul aceste instituții.”

Deputata PSRM Adela Răileanu, i-a adresat o întrebare legată de proiectul PACCO ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției, care a venit astăzi în Parlament pentru a prezenta Proiectul de lege pentru fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate. „Să înțelegem că se renunță la ideea de PACCO sau acel proiect a fost elaborat strict pentru a o „ajuta” pe Dragalin să plece din funcție?”, a întrebat aleasa poporului.

Și alți deputați au avut întrebări, iar când Vasile Costiuc s-a apropiat la tribuna centrală, cu o luare de cuvânt, Igor Grosu i-a închis microfonul. Totodată, speakerul l-a lipsit pe deputatul ALexandr Verșinin de dreptul de a lua cuvântul timp de trei ședințe. Drept urmare, au intervenit aleșii Serghei Ivanov și Diana Caraman, pentru a le lua apărarea colegilor din opoziție. S-a iscat un adevărat scandal, iar aleșii Partidului Nostru, cei din Democrația Acasă, PSRM, PCRM și MAN au blocat tribuna centrală, și-au expus poziția, apoi au părăst sala.

Cu scandal și strigăte pe fundal, Igor Grosu a supus votului Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate). 57 de deputați au votat pentru în lectura I.

În 2024, președinta Maia Sandu a solicitat schimbări la Procuratura Anticorupție, afirmând că activitatea instituției a arătat un eșec total.

Și deputata Olesea Stamate, pe acea vreme în PAS, spunea că așteptările proporțional de mari față de Procuratura Anticorupție și Veronica Dragalin sunt justificate: „Este mult de lucru. Eu cred că toată atenția a acestei instituții ar trebui să fie direcționata anume acolo. Parlamentul i-a oferit tot suportul, s-au lărgit competențele”.

Drept urmare, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a declarat că domeniile anticorupție și crimă organizată urmează să fie consolidate, iar în acest sens Ministerul Justiției vine cu două soluții - fuzionarea Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS sau transferarea anumitor dosare complexe de corupție politică și crimă organizată în gestiunea unei secții specializate din cadrul Procuraturii Generale.

„Nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”, a declarat PA pentru UNIMEDIA, comentând subiectul.

În ianuarie 2025, șefa Procuraturii Anticorupție a anunțat că nu demisionează. „Nu am fost invitată la audieri la Parlament și nu cunosc care sunt scopurile acestor modificări. Eu sunt aici în această funcție pe care o am pentru un mandat de 5 ani și o să continui să lucrez în fiecare zi în interesul cetățenilor”, a declarat Dragalin.

Ultima a mai accentuat că de mai multe luni îi „este clar mesajul politicului”. „Ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în acestă funcție. Îmi e clar din comentariile publice făcute de conducătorii țării noastre, inclusiv doamna președintă, domnul prim-ministru și domnul președinte al Parlamentului”, a precizat Dragalin.

De cealaltă parte, ministra de atunci a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a dezmințit zvonurile că propunerea ministerului pe fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS ar fi „o mutare politică îndreptată împotriva Veronicăi Dragalin”.

La 12 februarie 2025, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat înregistrarea proiectului de lege de creare a unei instituții care va comasa PA și PCCOCS.

La 19 februarie 2025, Veronica Dragalin a plecat din fruntea Procuraturii Anticorupție. Într-un discurs pe rețele, unde a criticat, din nou, proiectul PACCO, ultima a declarat că a depus o cerere de demisie pe numele Procurorului General.

În cererea de demisie, șefa PA a subliniat că a luat această decizie pentru a opri inițiativa PAS de lichidare a PA și PCCOCS. „Din motiv că argumentarea autorilor se bazează pe premise false și vine după ce puterea legislativă și puterea executivă au exprimat repetat, în mod public, critici dure împotriva performanţei mele în funcția de Procuror-șef, consider că această inițiativă legislativă derivă direct ca rezultat al prezenţei mele în această fiuncție”, a indicat Dragalin în act.

Ulterior, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, declara că plecarea Veronicăi Dragalin este un „semnal prost” dat tuturor procurorilor care pretind a fi independenţi. „De 30 de ani nu a existat nici un șef de procuratură care să-și fi dus mandatul pana la capăt. Când devii șef, mai degrabă sau mai târziu vine și comanda politică, iar odată ce nu o execuți, pierzi”, menționa atunci Plîngău.

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, susținea atunci că demisia Veronicăi Dragalin este doar „un indiciu că cei care nu se supun în totalitate puterii politice vor fi striviți și alungați din funcțiile de decizie”. „Reforma justiției, organizată inclusiv cu bani americani, a falimentat definitiv. Încă o dovadă că guvernarea PAS și Maia Sandu strică tot de ce se apucă”, a scris ex-președintele.

---