6 zboruri 6 zboruri neautorizate detectate azi, 5 drone și rachete explodate în 4 raioane 1 decedat Un mort și doi răniți la Hîncești după ce un Mercedes s-a izbit de pilon 4 persoane Patru persoane transportate la spital după impactul de la Peresecina, Audi pe contrasens 23,4 °C Maximă de 23,4 grade astăzi la Chișinău după o dimineață rece de 6,4 grade
Dublă condamnare pentru un medic ginecolog de la Bălți după ce o pacientă a murit după naștere, iar un copil a fost născut mort

Medicul ginecolog ar fi admis două erori fatale, susțin judecătorii. În primul caz este vorba despre o mămică, externată mult prea devreme după ce a născut. Peste câteva zile a decedat, dezvoltând un șoc septic. În al doilea caz a fost vorba despre un făt, perfect sănătos, care s-a născut însă asfixiat, scrie sănătateinfo.md.

Foto: UNIMEDIA

Cele două cauze au fost comasate, iar familiile au cerut ca medicul să-și recunoască vina. Procesul a fost unul lung și cu multe surprize, cu hotărâri total opuse. În cele din urmă, medicul nu a putut să demonstreze că cele două morți nu au nicio legătură cu felul în care și-a făcut meseria.

Deces cu șoc septic după naștere

Primul caz a avut loc în anul 2012, când o pacientă de doar 24 de ani a venit la Centrul Perinatal Bălți să nască. Avea o înțelegere din timp cu medicul, al cărui nume nu îl vom da. Ea a născut pe data de 23 decembrie, a fost externată pe 26 decembrie, iar în noaptea dintre ani – pe 31 decembrie a fost internată în stare gravă, cu sepsis. Peste câteva zile a și murit.

Conform materialelor instanței, în ziua în care a fost externată, pacienta a fost diagnosticată cu „involuția uterului și prezența în cavitatea uterului a cheagurilor de sânge și sânge lichid”. Acestea erau însemnările medicilor făcute în cartela ei medicală. Ulterior, în raportul de expertiză medico-legală se menționează următoarele: Decesul N.C. survenit în rezultatul endomiometritei acute postpartum cu salpingită purulentă bilaterală, ooforită, pelvioperitonită purulentă, care ulterior au dezvoltat sepsis, pneumonie bilaterală, distrofie poliorganică, complicându-se cu şoc bacterian, insuficienţă cardio-pulmonară şi hepato-renală, edem cerebral cu angajarea trunchiului cerebral în orificiul mare occipital”.

Nu este clar de ce a fost grăbită externarea tinerei. Medicul implicat în dosar s-a apărat, spunând că nu a fost el cel care a externat-o, ci alt medic din secție, iar el nu ar fi avut niciun cuvânt de spus.

„Lăuza N.C. cu subinvoluţia uterului, cheaguri şi sânge în cavitatea uterului și perineul suturat a necesitat reținerea în staționar pentru o perioadă de 4-5 zile în vederea efectuării unui tratament adecvat (fortificarea contracțiilor uterului și înlăturarea resturilor biologice din cavitatea uterului). Astfel, nu s-a asigurat o însănătoșire completă, imperativ prevăzut de art. 17 (1) c) al Legii nr. 264 din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic”, a reținut instanța. Este adevărat că nu s-a putut stabili cu exactitate care a fost motivul declanșării infecției, întrucât nu s-au făcut investigații, însă judecătorii au mai reținut că exista un substrat biologic - uterul în stare de subinvoluţie, cu sânge cheaguri și lichid.

Fătul, extras mort prin cezariană

Al doilea caz a avut loc în anul 2015 în aceeași instituție medicală, Centrul Perinatal Bălți. Pacienta venise să nască la 41 de săptămâni. Fătul, deși sănătos, a fost în cele din urmă extras mort, prin cezariană. În dosar se menționează următoarele:

„Personalul medical care a condus nașterea B. M. nu a diagnosticat prezentația posterioară bregnatică a căpșorului fătului, situație care a cauzat lipsa avansării fătului prin canalul de naștere, cu declanşarea hipoxiei progresante a fătului, care a și cauzat decesul intrauterin al copilului. În același context e necesar de remarcat că suferința de hipoxie intrauterină a fătului, care a fost diagnosticată târziu este contraindicație pentru introducerea medicamentului „oxitocină” intravenos, care a fost utilizat. În timpul nașterii la parturienta B.M. nu s-a apreciat corect apariția hipoxiei intrauterine a fătului şi s-a decis cu întârziere necesitatea operației cezariene urgente. Manifestările clinice la copil (varianta posterioară de angajare a craniului fătului, lipsa mișcării lui prin canalul de naștere, suferința lui de hipoxie intrauterină progresantă), consemnate la 28 aprilie 2015 între orele 19:00-20:00, au fost ca indicații pentru finisarea nașterii prin operație cezariană urgentă în scopul extragerii copilului viu. Acțiunile întârziate ale medicilor, care au condus nașterea au adus la hipoxia progresantă intrauterină a fătului și decesul lui”.

În acest caz, apărarea a spus că concluziile experților trebuie tratate cu scepticism, întrucât aceștia nu ar fi ginecologi și nu ar ști exact cum se acționează într-un caz specific. Potrivit lui, concluziile experților că fătul ar fi putut fi extras viu dacă se făcea cezariana la timp, ar fi exagerate și nu ar corespunde adevărului. De asemenea, medicul s-a apărat și a spus că cezariana s-a indicat la timp, problema ar fi infrastructura spitalului, unde nu există săli de operație conectate cu cele de nașteri. Din această cauză ar fi durat până pacienta a fost transferată în sala care trebuia.

Continuarea articolului o puteți citi pe sănătateinfo.md.


Pub