Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat că a decis să acorde Premiul Nobel pentru Economie din 2024 lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studiile asupra modului în care se formează instituțiile și cum influențează prosperitatea.”
Laureații din acest an ai premiului în științe economice au „demonstrat importanța instituțiilor societale pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept slab și instituții care exploatează populația nu generează creștere economică sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce”, explică Academia Regală Suedeză de Științe.
„Când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Uneori, aceste schimbări au fost dramatice, dar nu au avut loc în același mod peste tot. În unele locuri, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul coloniștilor. În altele, coloniștii au format sisteme politice și economice incluzive pentru beneficiul pe termen lung al migranților europeni”.
Premiul Nobel pentru Economie din 2024, unul cu referințe la colonialism
„Laureații au arătat că o explicație pentru diferențele de prosperitate între țări constă în instituțiile societale introduse în timpul colonizării. Instituțiile incluzive au fost adesea introduse în țări care erau sărace atunci când au fost colonizate, rezultând în timp o populație în general prosperă. Acesta este un motiv important pentru care fostele colonii care erau cândva bogate sunt acum sărace, și invers”, subliniază Academia de la Stockholm.
„Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și o creștere economică scăzută. Introducerea instituțiilor incluzive ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, dar instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atâta timp cât sistemul politic garantează că aceștia vor rămâne la putere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor de reforme economice viitoare. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produce nicio îmbunătățire”, mai transmite sursa citată.
„Cu toate acestea, această incapacitate de a face promisiuni credibile de schimbare pozitivă poate explica și de ce uneori are loc democratizarea. Când există o amenințare de revoluție, cei aflați la putere se confruntă cu o dilemă. Ei ar prefera să rămână la putere și să încerce să liniștească masele promițând reforme economice, dar populația este puțin probabil să creadă că nu vor reveni la vechiul sistem de îndată ce situația se stabilizează. În cele din urmă, singura opțiune poate fi transferul puterii și instituirea democrației”, afirmă Academia Regală Suedeză de Științe.
„Reducerea diferențelor uriașe de venit între țări este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Laureații au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru atingerea acestui obiectiv,” a declarat Jakob Svensson, președintele comisiei care acordă Premiul Nobel pentru Economie, denumit oficial Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel.
Anul trecut Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat economistei americane Claudia Goldin, „pentru progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii”.
Premiul se bazează pe o donaţie primită de Fundaţia Nobel în 1968 de la Sveriges Riksbank, cu ocazia aniversării a 300 de ani de funcţionare a băncii. Premiul pentru ştiinţe economice este acordat anual după aceleaşi principii ca şi pentru Premiile Nobel, care sunt acordate din 1901.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!