Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, channelrodopsina, într-o algă unicelulară. Karl Deisseroth a transformat această proteină într-un comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase, afirmă Academia de la Stockholm într-un comunicat. „Laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiință”, subliniază acesta. Cei trei laureați au fost anunțați luni după-amiaza.

Modul în care creierul guvernează sentimentele, comportamentele și funcțiile organismului a fost mult timp un mister. În secolul XX, cercetătorii au început să investigheze ce regiuni ale creierului influențează anumite funcții, însă metodele utilizate nu le permiteau să demonstreze existența unor relații de cauzalitate. Imaginea pe care au construit-o despre creier semăna cu o hartă schițată, plină de semne de întrebare și necunoscute. „Acum, toate acestea se schimbă”, subliniază academia suedeză.

„Optogenetica oferă posibilitatea de a cartografia creierul într-un mod la care puteam cândva doar să visăm”, a declarat Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

Cum au fost puse bazele optogeneticii

Academia Regală Suedeză de Științe afirmă că totul a început cu curiozitatea lui Peter Hegemann. El s-a întrebat cum reușește Chlamydomonas, o algă unicelulară, să înoate către o sursă de lumină.

La începutul anilor 2000, el și Georg Nagel au descoperit channelrodopsina, o proteină algală cu proprietăți unice, aflată pe suprafața celulei. Atunci când este iluminată cu lumină albastră, prin proteină se deschide un canal. Ionii încărcați electric pătrund apoi în celulă, generând un impuls electric. Ei au constatat că, indiferent în ce tip de celulă introduceau proteina, acele celule deveneau sensibile la lumină.

Karl Deisseroth a introdus gena pentru channelrodopsină în celulele nervoase provenite de la șobolani. Iluminând celulele cu lumină albastră, el a reușit să declanșeze un semnal nervos. A publicat această descoperire revoluționară în 2005. Doi ani mai târziu, a făcut ca acest comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase să funcționeze în creierul unor șoareci vii.

„Această metodă de controlare a semnalelor nervoase cu ajutorul luminii este numită acum optogenetică și a dobândit rapid un impact la nivel mondial. Folosind optogenetica, cercetătorii au reușit să evidențieze circuitele neuronale care guvernează anumite amintiri, sentimente și comportamente relevante pentru afecțiunile neurologice și psihiatrice. În medicina clinică, cercetătorii folosesc această metodă în încercarea de a reda vederea persoanelor cu deficiențe de vedere”, mai afirmă comunicatul publicat de Academia Regală Suedeză de Științe.

„Optogenetica ne-a schimbat fundamental înțelegerea creierului. În fiecare zi apar noi descoperiri care contribuie la elucidarea unuia dintre marile mistere ale umanității: cum funcționează creierul nostru incredibil”, subliniază aceasta.

Când vor fi anunțați ceilalți câștigători ai Premiilor Nobel din 2026

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat anul trecut cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi „pentru descoperirile lor referitoare la toleranța imună periferică”.

La fel ca în fiecare an, Nobelul pentru Medicină a fost primul Premiu Nobel decernat în 2026. Restul premiilor urmează să fie anunțate după cum urmează

• Premiul Nobel pentru Fizică: marți, 6 octombrie, la 12:45, ora României;
• Premiul Nobel pentru Chimie: miercuri, 7 octombrie, la 12:45, ora României;
• Premiul Nobel pentru Literatură: joi, 8 octombrie, la 13:00, ora României;
• Premiul Nobel pentru Pace: vineri, 9 octombrie, la 12:00, ora României;
• Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel: luni, 12 octombrie, la 12:45, ora României.

Orele anunțate sunt orientative, anunțarea premiilor putând suferi mici întârzieri.

Ca în fiecare an, HotNews anunță câștigătorii Premiilor Nobel imediat după ce aceștia sunt dezvăluiți de Academia Regală Suedeză de Științe sau Comitetul Nobel norvegian.

---