(video) Andrei Popov: „Sala goală” a Parlamentului European din timpul votării rezoluției este o campanie de manipulare

Potrivit ananlistului politic Andrei Popov, declarațiile precum că subiectul crizei politice în Moldova și ulterioara votare a rezoluției PE a generat interes redus din partea europenilor este "o campanie de mușamalizare" a evenimentelor de la Strasbourg.

(video) Andrei Popov: „Sala goală” a Parlamentului European din timpul votării rezoluției este o campanie de manipulare
(Foto: EUobserver)

Unele instituții medie au susținut că votarea rezoluției privind situația din Moldova în Parlamentul European s-a desfășurat cu sala aproape goală. 

"Este un exemplu clasic de manipulare, atunci când folosești cu rea intenție o constatare factuală adevarată pentru a crea o relație cauzală aparent logică – dar falsă și deliberat minciunoasă – cu ideea pe care vrei sa o inoculezi publicului. In acest efort, folosesti si tehnici de persuasiune subliminala. Bunaoara, pe parcursul intregii emisiuni “Replica” din 8 iulie drept fundal pentru interviul cu speakerul Parlamentului Adrian Candu a fost folosita fotografia salii semi-pustii a Parlamentului European", scrie Andrei Popov.

Pub

"Să le luăm pe rând. 

1. Este important de reţinut că este o practică curentă, de fapt – o normă, când majoritatea absolută a dezbaterilor din şedinţele plenare ale Parlamentului European se desfăşoară în prezenţa unui număr relativ mic – până la 100 - de deputaţi. Nucleul acestora îl constituie cei care au fost mandataţi de fracţiunile sale să ia parte activă la dezbatere. Restul deputaţilor în acest timp urmăresc plenara live de la televizorul din biroul său, participa în şedinţe de negociere pe marginea altor subiecte de pe agendă, îşi pregătesc intervenţiile sau sunt antrenaţi în alte activităţi. Dar, atenţie, toţi sunt în clădirea Parlamentului European şi aşteaptă ora stabilită când vor fi chemaţi în sala pentru vot.

2. Am ţinut special să găsesc şi să urmăresc probabil cea mai importantă dezbatere din cadrul ultimei plenare de la Strasbourg, acea care a avut loc în preziua votului pe rezoluţia noastră şi la care în fata deputaţilor şi-au prezentat rapoartele Preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi Preşedintele Comisiei Jean-Claude Junker. Cum ar veni, cel mai înalt nivel - preşedintele şi prim-ministrul Uniunii Europene. Dezbaterea în cauză a constituit piesa centrală de pe agenda sesiunii plenare din Strasbourg şi în cadrul căruia ei au luat cuvântul mulţi din greii Parlamentului… Doar ca pe tot parcursul dezbaterilor, în sală erau doar câteva zeci de deputaţi. Vă puteţi convingeţi de aceasta şi singuri accesând linkul cu această şedinţă (bunăoară la min 1:37 sau min 44.40).

http://www.europarl.europa.eu/…/vod.htm…

Se poate vedea cu ochiul liber ca în pofida participării conducătorilor Comisiei şi Consiliului European şi punerii în discuţie a unuia din cele mai sensibile şi controversate subiecte de pe agenda UE cum este problema migraţiei, în sala nu au fost cu mult mai mulţi deputaţi decât la dezbaterea pe marginea rezoluţiei pe Moldova.

3. Cum se explică aceata prezenta mică a deputaţilor la dezbateri? Cheiţa înţelegerii tine de faptul că în fiecare zi a şedinţelor plenare de la Strasbourg, se discută câteva zeci de subiecte din zeci şi, de fapt, sute de domenii extrem de diferite care necesită necesita expertiza şi pregătire. Este absurd să te aştepţi ca toţi deputaţii să asiste pe parcursul a patru zile cât durează şedinţă plenară la discutarea punct cu punt a fiecărui din aceste subiecte, dar şi a amendamentelor propuse de diferite grupuri. Ar fi o risipă nepermisă e timp şi de resurse.

4. Pentru a asigura eficienta activităţii unui for compus din 751 de deputaţi, activităţile lui sunt strict reglmentate de reguli şi de proceduri bine puse la punct. În conformitate cu acestea, secretariatul în consultare cu grupurile parlamentare cu câteva zile înainte de şedinţa evaluează de cât timp va fi nevoie pentru a dezbate fiecare din subiectele de pe agenda în ziua respectivă. De exemplu, în ziua când s-a dezbătut Moldova – introdusă pe agenda în regim de urgenţă – au fost în total dezbătute 17 subiecte, inclusiv Somalia şi Burundi, dar şi situaţia persoanelor cu disabilităţi la folosirea sistemelor informaţionale etc etc.

După aceasta, acele circa 40 de minute pentru dezbaterea subiectului Moldova au fost repartizate proporţional între cele 8 grupuri parlamentare în funcţie de mărimea acestuuia. PPE-ul de exemplu probabil a primit circa 10-12 minute (219 deputaţi), Social-Democraţii (la 189 deputaţi) cu un minut-doua mai puţin, iar Alianţa Liberalilor şi Democraţilor care are are de trei ori mai puţin deputaţi decât PPE a primit vreo 4 minute. Ulterior, după ce fiecare fracţiune cunoaşte câte minute i s-au alocat, în funcţie de interesul şi expertiza deputaţilor săi, sunt desemnaţi deputaţii care vor participa la dezbateri şi între ei se realoca timpul primit de grupul său. Aşa se explică, bunoara, de ce din fracţiunea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor au luat cuvântul doar 2 deputaţi – Petras Austravicius, raportorul PE pentru Moldova, şi dna Renate Weber care au vorbit câte aproximativ 2 minute fiecare.

5. Un alt aspect relevant, atunci când preşedintele şedinţei le acorda deputaţilor cuvântul, el precizează în numele cărei fracţiuni acesta va face intervenţia. Cu rare excepţii, deputuatii vorbesc nu în nume propriu, ci din partea grupurilor sale parlamentare în marja mandatului şi liniilor directorii stabiliţi de fracţiunea respectivă. Asta înseamnă abordare insitutionala eficienta, trei patru vorbitori mandataţi în sală îi reprezintă pe toţi colegii săi de grup parlamentar care în acest timp nu trebuie să fie prezenţi fizic în sală. În concluzie, numărul restrâns al deputaţilor din sala este o practică curentă şi tine de proceduri şi eficientă în activitatea Parlamentului, fără absolut nicio legătură cu interesul sau absenţa acestuia faţă de subiectul discutat.

 6. Mult mai relevant, bunăoară, se prezintă faptul că în lumina interesului şi serioselor îngrijorări faţă de invalidarea alegerilor din Chişinău, subiectul Moldovei a fost introdus în regim de urgenţă pe agenda deja plină şi prestabilită cu câteva săptămâni. Mai mult, subiectului nostru i-a fost alocat mult mai mult timp (în total 51 de minute) decât tuturor altor din cele 17 subiecte care au fost discutate în acea zi de deputaţi. Respectiv, la discutarea lui au luat parte un număr mult mai mare de deputaţi decât la celelalte subiecte. Totuşi, acestea sunt indicii indirecte a interesului şi preocupării manifestate de deputaţi europeni de criză politică din Moldova.

7. Cel mai important criteriu este votul. Ori la momentul votului – sala Parlamentului a fost plină. Din cei 538 de deputaţi înregistraţi, marea majoritatea - 343 - au votat "Pentru", iar "Contra" – au votat de aproape de 10 ori mai puţin - 35.

8. Grăitor este şi “calitatea” votului “contra” rezoluţiei. Împotriva au votat doar 3 deputaţi din cei 476 de deputaţi din cele trei fracţiuni principale (popularii, socialiştii şi liberal-deocratii) care asigură “majoritatea de guvernare” din Parlament şi Comisie! Nu-i aşa, este uluitor – din numărul de 476 care se reprezintă trei fracţiuni aflate la “la conducerea” tuturor instituţiilor europene doar 3 au votat “contra”! Iar din aceştia trei – doi sunt membrii grupului PSD România.

9. După cum am mai scris, grosul firavului vot “împotriva” rezoluţiei l-au asigurat cei 18 deputaţi ai grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (EFN), un grup marginal de extremă dreaptă, care pledează pentru dărâmarea proiectului UE şi manifesta simpatii deschise pentru politica Rusiei. Opiniei publice i-a scăpat o nuanţă extrem de semnifactiva. În numele grupului parlamentar EFN, acela care a acordat 18 din 35 de voturi “contra”, a vorbit France Jamet, aleasa pe listele Frontului Naţional francez a lui Marine Le Pen. Iată trascrierea mesajului cu care aceasta şi-a argumentat poziţia grupului: “Moldova este apropiată de Rusia şi geografic şi nu numai. Brussels-ul din nou se implica în chestiunile unui stat terţ. Marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova este pro-rusa. Comisia Europeană refuza poporului Moldovei dreptul de a decide pentru sine. Se asuma riscul de a declanşa o criză cu Rusia şi Ucraina. Se pun paie pe foc şi se risca un război civil pentru reglarea de conturi cu Rusia” (min 22:25). Deci, puteţi judeca şi singuri despre calibrul şi calitatea votanţilor “împotriva” rezoluţiei

10. Şi în final, ca să punem punct. În timp ce numărul deputaţilor prezenţi în sala în timpul discuţiei este irelevent pentru a judeca interesul faţă de subiect, contează doar - calitatea, componenta şi, cel mai important, numărul celor care votează “pro” şi “contra”. Or, cu siguranţă, numărul voturilor “pentru” putea/trebuia să fie şi mai mare, dacă nu ar fi existat o coincidenţă procedurală. Să explic despre ce este vorba. Conform procedurii şi deosebire de parlamentul nostru, în Parlamentul European votul nu are loc după încheierea dezbaterii fiecărui subiect de pe agendă, ci la o anumită oră când toţi deputaţii sunt chemaţi în sală şi votează în bloc, unul după altul proiectele de lege, rezoluţii, amendamente etc discutate anterior.

Videoul care însoţeşte postarea mea explica totul foarte clar. Priviţi cum imdeiat după ce la ora 12:01 se încheie dezbaterile din plen, preşedintele şedinţei anunţa sesiunea de vot care durează 40 de minute şi în care deputaţii - sala plină - votează de 53 de ori! Însă aşa s-a nimerit ca primul subiect inclus în agend votului a fost (nu cunosc cum şi de ce) anume Rezoluţia privind Moldova. Astfel, după cum se poate vedea şi din imagini, mulţi deputaţi pur şi simplu nu au reuşit să-şi ocupe locurile în sală şi să acceseze cu cartelele sale electronice individuale dispozitivele de vot. Aşa se explica că în momentul votului pentru Moldova în sală erau 538 de deputaţi, în timp ce doar peste 5-6 minute - deja vetem voturi care au loc cu prezenţa de 630-640 de deputaţi", a explicat Andrei Popov.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub