(doc) Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2017: Activitatea salarială, cea mai importantă sursă de venit

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2017 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2244,9 lei, fiind în creştere cu 9% faţă de anul precedent. În termeni reali cu ajustarea la indicele preţurilor de consum veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 2,2%.

(doc) Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2017: Activitatea salarială, cea mai importantă sursă de venit
Imagine simbol (Foto: UNIMEDIA)

Activitatea salarială reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 43,1% în veniturile totale. Comparativ cu  anul 2016 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu un punct procentual.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 23,4% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 13,3% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,8% din activităţile pe cont propriu, iar 5,5% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 16,5% din total venituri sau cu 0,6 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2016.

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 754,0 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care au asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 55,4% şi prestaţiile sociale – 21,6% (vezi anexa, tabelul 2).

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,3% faţă de 11% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 25,4% din total venituri, comparativ cu 21,6% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 91% sunt acoperite din surse bănești, iar 9% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2043,3 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 201,6 lei. Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,5%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 85,1%.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2017 au constituit în medie pe o persoană 2250,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,3% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) cheltuielile populaţiei au rămas practic la nivelul anului precedent.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,4%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,6% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,9%), comunicaţii (4,5%), dotarea locuinţei (3,9%), transport (3,7%), învățământ (0,5%), etc.

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 760,3 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 40,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,2%. Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,3% faţă de 17,8%), servicii de comunicaţii (4,7% faţă de 4,3%), transport (4,1% faţă de 3,3%), hoteluri şi restaurante (2,8% faţă de 0,7%), servicii de agrement (2% faţă de 0,6%).

În structura cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 91,1%, celor în natură le revine respectiv 8,9%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,4% din total cheltuieli de consum și de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,8%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe cont.

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe parcursul anului 2017, de la 2134,1 lei în trimestrul I până la 2399,2 lei în trimestrul IV. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 7,7%. Contribuţia activităţilor salariale a înregistrat tendinţe similare pe parcursul anului, și a crescut de la 40,2% în trimestrul I până la 45,2% în trimestrul IV.

Cheltuielile populaţiei de asemenea au crescut pe parcursul anului, astfel încât, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2091,3 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 2359,5 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (42,4%), şi cea mai mare – în trimestrul II (44,3%).

Pub

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub