Mold-street: Operațiunea „revoluţia fiscală” va șterge 11 miliarde lei, datorii ale contribuabililor rău-platnici

Unul din elementele aşa-zisei „revoluţii fiscale” adoptate de Guvern şi Parlament în regim de urgență (în doar două zile), practic fără discuţii publice sau consultări cu partenerii sociali, este măsura de stimulare fiscală, scrie mold-street.com.

Mold-street: Operațiunea „revoluţia fiscală” va șterge 11 miliarde lei, datorii ale contribuabililor rău-platnici
(Foto: UNIMEDIA)

Aceasta prevede anularea majorărilor de întârziere şi a amenzilor neachitate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv cele incluse în evidența specială.

Condiţia pentru a beneficia de această anulare este achitarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor plăţi la buget până pe 20 decembrie 2018.

Pub

Ce presupune stimularea fiscală

Potrivit documentului promovat şi adoptat de majoritatea parlamentară,

"Subiecţi ai stimulării fiscale sunt contribuabilii, care au restanţe la amenzile aferente bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală și la majorările de întârziere (penalităţile) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii, neachitate la data punerii în aplicare a prezentei legi, inclusiv amânate și eșalonate conform legislaţiei în vigoare, reflectate în sistemul de evidenţă" al Fiscului, Vamei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), inclusiv în evidenţa specială.

Reforma a fost votată doar de deputaţii din fracţiunea PDM şi Grupul Parlamentar Popular European. Ceilalţi aleşi au părăsit sala. Aceasta l-a determinat pe preşedintele Parlamentului Andrian Candu să declare că este obişnuit deja cu faptul că opoziţia parlamentară şi cea extraparlamentară „se opun reformelor” propuse de majoritatea parlamentară.

„Şi astăzi dragi cetăţeni ei sunt împotriva unor legi care vin să aducă beneficii economice fiecărui cetăţean din Republica Moldova. Unii vorbesc alţii fac, unii vorbesc şi critică... Nimic nu vor să treacă în acest Parlament. Succesul nostru e insuccesul lor. Vor pierde pentru că sunt cinici, sunt mincinoşi şi deloc, dar deloc nu se uită care este interesul cetăţeanului”, a declarat Candu.

O ştergere a unor datorii cât 7% din PIB

Este aproape cert că cetățenii simpli nu vor beneficia de buchetul de legi adoptate în grabă de către partidul de guvernare. Mai ales în cazul stimulării fiscale, cu care se manipulează opinia publică.

În realitate „stimularea fiscală” este o ştergere a datoriilor de zeci şi sute de milioane lei, acumulate ani la rândul de unele companii, care în mare parte s-au ocupat cu scheme de evaziune fiscală.

Totodată această stimulare se aseamănă în multe privinţe şi cu o acţiune similară realizată în anii 2007-2008, pe timpul guvernării comuniste, când la fel au fost iertate datorii de câteva miliarde de lei, iar peste câţiva ani acestea au revenit la loc - adică măsura nici nu a adus bani suplimentari la buget, nici n-a disciplinat contribuabilii, și nici nu a stimulat creșterea economică.

Mold-Street.com a încercat să afle cine sunt datornicii şi care este costul acestei operaţiuni.

Datele publice arată că valoarea restanţelor companiilor și persoanelor fizice la Bugetul Public Naţional constituia la începutul acestui an circa 12 miliarde de lei şi ele s-au majorat în ultimii doi ani de circa două ori.

Exact în perioada când actuala guvernare vorbea despre intenţia de a adopta legi privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală.

E o sumă uriașă și ea reprezintă mai mult de 20% din Bugetul Public Naţional și peste 7% din PIB-ul anului 2017.

Mai mare decât bugetul pentru educaţie

Această sumă ar fi suficientă pentru a finanţa un an întreg (bugetul pentru 2018) tot sistemul de educaţie din Moldova și ar mai rămânea peste un miliard de lei pentru a majora salariile cu peste 20%.

Dacă în cazul Vămii suma restanţelor administrate este de peste 380 milioane lei, iar a CNAS (datele sunt din august 2017) – de peste 317 milioane lei, apoi în cazul Fiscului e vorba de o cifră uriaşă de 11,22 miliarde lei. Şi aceasta s-a majorat în 2017 cu circa 4,6 miliarde de lei, de trei ori mai rapid, decât au crescut veniturile la bugetul de stat adiministrate de Serviciul Fiscal.

Întrebarea logică ce apare este de unde s-a luat o astfel de restanţă uriașă, în condiţiile în care Fiscul şi Vama raportează săptămânal rezultate remarcabile la colectarea banilor? O altă întrebare ar fi de ce instituțiile respective nu și-au făcut lucrul pentru care există? 

Întregul articol îl puteți citi pe mold-street.com.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub