Mold-street: Lichiditatea excesivă în sistemul bancar, un potenţial risc de instabilitate pentru economie

În trimestrul doi al anului 2018, lichiditatea excesivă în sistemul bancar a înregistrat un nivel de 9,2 miliarde lei, în scădere cu 353 milioane lei (-3,7%), faţă de primul trimestru al anului, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), scrie mold-street.com.

Mold-street: Lichiditatea excesivă în sistemul bancar, un potenţial risc de instabilitate pentru economie
(Foto: UNIMEDIA)

Comparativ cu situaţia de un an în urmă însă volumul lichidităţii excesive este cu peste 2,53 miliarde lei mai mare (+ 38%).

Lichiditatea excesivă creează un potenţial risc de instabilitate financiară 

Pub

Volumul înalt al acestora a fost generat, în mare parte, de emisiunile monetare ca rezultat al intervențiilor Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară și de cheltuielile sectorului public, se arată în Raportul trei al BNM asupra inflaţiei.

Potrivit BNM, lichiditatea excesivă în sistemul bancar creează un potenţial risc de instabilitate financiară în economia naţională.

"În condiţiile unei cereri scăzute de credite din partea agenţilor economici şi ale conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante constituind 14,7% în luna iunie 2018), se va accentua reticenţa bancilor de a accepta nivelul înalt de risc ce însoţeşte operaţiunile de creditare", susţine Banca Naţională.

Băncile preferă să cumpere VMS şi CBN, decât să crediteze

Totodată specialiştii BNM menţionează că astfel sporeşte cererea bancilor faţă de operaţiunile financiare cu un nivel redus de risc şi profitabilitate suficientă, cum ar fi plasamente în Valori Mobiliare de Stat (VMS) şi Certificate ale Băncii Naţionale a Moldovei (CBN), imediat cu creşterea lichidităţii excesive.

Astfel stocul plasamentelor CBN a variat pe parcursul trimestrului doi între valoarea minimă de 7,5 miliarde şi cea maximă de 9,38 miliarde lei.

Anterior atât guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, cât și experți independenți au atras atenția asupra creșterii semnificative a excesului de lichiditate și riscurilor ce le are acest fenomen.

BNM a luat anul trecut mai multe măsuri pentru a reduce volumul lichidității aflate în exces pe piață, dar aici un rol mare ar trebui să îl aibă Guvernul prin măsuri ce ar stimula activitatea economică și încrederea oamenilor de afaceri.

În același timp economiștii de la Centrul Expert-Grup susțineau la finele anului trecut într-o analiză privind evoluțiile economice că "în 2018, promovarea unei politici monetare axată pe țintirea inflației va fi complicată de necesitatea stimulării creditării, gestionării supra-lichidității din sectorul bancar și nivelării cursului monedei naționale".

"Pe lângă măsurile ce sunt aplicate în prezent de BNM pentru gestionarea lichidității va fi nevoie de un efort suplimentar. Pe de o parte, prin procurarea valutei, se vor face emisiuni suplimentare de lei. Iar, pe de altă parte, BNM va fi nevoită să sterilizeze masa monetară adițională. În aceste condițiile este posibilă amplificarea operațiunilor de sterilizare, iar reducerea semnificativă a ratei rezervelor obligatorii este puțin probabilă", estimau experții.

De notat că în timp ce băncile stau pe bani și se arată îngrijorate de scăderea cererilor de credit, mai mulți agenți economici, inclusiv companiile statului se jeluie că băncile ar refuza să le dea credite.

Motivul principal sunt cerințele mai restrictive impuse băncilor de BNM, în special după furtul miliardului.

Cum ți s-a părut articolul?
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0

Pub