Jean-Claude Juncker, discursul final privind starea UE. Mesaj pentru țările unde statul de drept e în pericol

Discursul anual privind starea Uniunii Europene, susţinut miercuri în Parlamentul European (PE) de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aduce în atenţie alegerile europarlamentare de anul viitor, potrivit Agerpres.

Foto: Agerpres

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a rostit ultimul său discurs cu privire la Starea Uniunii, despre care a spus că este un moment al bilanţurilor, nu ‘un testament’,

Discursul lui Juncker, VIDEO:

Principalele declarații:

- „Propunerile noastre sunt cunoscute de toată lumea, în ceea ce privește refugiații și migrația. Acestea ar trebui puse în aplicare. Ei așteaptă, pe bună dreptate, ca UE să îi protejeze și să îi apere. De aceea, propunem eliminarea propagandei teroriste de pe internet într-o oră, interval în care pot apărea pagube majore. Nou creata Procuratură Europeană va acționa și în combaterea terorismului. Trebuie să îi urmărim și transfrontalier, pentru că teroriștii nu cunosc granițe. În activitatea noastră, nu trebuie să devenim complicii lor. La fel de deciși trebuie să fim pentru a garanta în Europa alegeri liberi și echitabile.

Sunt cu 97% mai puțini refugiați în zona Mediteranei și cu 80% mai puțini pe ruta mediteraneean-centrală. Sunt un adversar al granițelor interne și acolo unde există deja, trebuie să renunțăm la ele. Propunem ca numărul ofițerilor de coastă să fie majorat, până în 2020 la 10.000.

În plus, venim cu o propunere pentru extinderea Agenției Europene pentru Azil. Statele membre au nevoie de mai mult sprijin pentru prelucrarea solicitărilor de azil. Trebuie să găsim și să deschidem căi legale pentru migrație. Avem nevoie de migranți calificați.”

- „Africa nu are nevoie de milă, de pomană, ci de un parteneriat echilibrat. Și noi, europenii, avem nevoie de acest parteneriat. Comisia Europeană propune o alianță, care va permite crearea de locuri de muncă, investiții private.”

- „Un alt subiect unde e nevoie să dăm dovadă de spirit de conducere e Brexitul. Negocierile sunt conduse în mod extraordinar de Michel Barnier. Vreau să vă vorbesc despre câteva principii care să ne călăuzească pe viitor. Respectăm decizia Marii Britanii de a părăsi UE, dar deplângem această măsură.

Guvernul Marii Britanii trebuie să înțeleagă că nu poate să mai aibă aceleași privilegii ca un stat membru, cum ar fi piața unică. Comisia Europeană, Parlamentul European și celelalte state membre vor da dovadă de solidaritate față de Irlanda și granița cu Irlanda de Nord. Vrem să găsim o soluție creativă și vom sprijinii elementele acordului, în linii mari. 

După 29 martie 2019, M.Britanie nu va fi, totuși, o țară terță oarecare, ci un vecin și un partener apropiat din punct de vedere politic, economic și de securitate. Salut propunerea Theresei May de a pune la punct un parteneriat ambițos pentru viitor. Punctul de plecare trebuie să fie o zonă de comerț liber. Michel Barnier este gata zi și noapte să ajungă la un acord, să ne asigurăm că relațiile noastre cu M.Britanie să fie guvernate de stabilitate.”

- „Până la alegerile europene și summitul din 9 mai, din România, mai rămâne multă treabă de făcut. La Sibiu va trebui să-i convingem pe concetățenii noștri că împărtășim aceleași scopuri în ceea ce privește Uniunea Europeană. Haideți să nu oferim jumătăți de măsură cetățenilor europeni. Trebuie să negociem un acord de principiu privind bugetul UE după 2020. Dacă dorim să înmulțim de 20 de ori cheltuielile de apărare, trebuie să luăm o hotărâre în ceea ce privește bugetul. Până anul viitor trebuie să dezvotăm și mai mult rolul monedei euro, după 20 de ani de existență. Moneda euro are un parcurs interesant; a devenit a doua monedă la nivel mondial, după dolarul american. Trebuie să facem mai mult, pentru a permite monedei unice să joace rolul pe scena internațională. Comisia, înainte de finalul anului, va prezenta inițiative pentru consolidarea monedei euro. Mai întâi, trebuie să facem curățenie în ograda noastră - fără o uniune economică și monetară consolidată, nu avem argumente pentru a consolida rolul monedei euro în lume.

Tot înainte de Sibiu, aș vrea să facem progrese tangibile în ceea ce privește politica externă. Nu e normal ca Europa să fie redusă la tăcere când Consiliul Drepturilor Omului de la Geneva nu poate condamna drepturile omului în China, pentru că se opune un membru. Motiv pentru care, astăzi, Comisia Europeană va propune din nou să trecem la votul cu majoritate calificată în domenii de relații externe, cât și de fiscalitate.”


- „Modul în care discutăm despre dezacordurile noastre mă șochează. Schimburile politice între guverne devin din ce în ce mai numeroase. Construcția europeană nu avansează prin aceste polemici care rănesc uneori. Europa trebuie să rămână un loc unde libertatea presei nu trebuie să fie pusă sub semnul întrebării. Prea mulți jurnaliști atacați, asasinați, arestați... Nu există democrație fără o presă liberă. În general, trebuie să regăsim virtuțile compromisului. A căuta să ajungi la un compromis nu înseamnă că ești slab. Comisia se opune tuturor atacurilor asupra statului de drept. Articolul 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericolTimmermans face o muncă remarcabilă, dar prea adesea e singurul care apără statul de drept. Deciziile Curții Europene de Justiție trebuie respectate. UE este o comunitate de drept. Respectul deciziilor justiției și statului de drept nu sunt opționale, ci obligatorii.”

- „Aș vrea ca de acum, să facem eforturi mai mari pentru a apropia Estul și Vestul Europei, să încheiem tristul spectacol al divizării europene. Aș vrea ca UE să își controleze mai bine dimensiunea socială. Aș vrea să spunem NU naționalismului bolnăvicios și să spunem DA patriotismului european și național. Pentru a ține alături națiunea, și UE trebuie să meargă umăr la umăr. Cel care iubește patria, trebuie să iubească și Europa. Să rămânem fideli a ceea ce suntem.”

CINE VOTEAZĂ ŞI PENTRU CE ?

Peste 350 de milioane de adulţi din cele 27 de state ale UE au drept de vot, cei mai mulţi urmând să voteze duminică, 26 mai 2019, la două luni după ce Marea Britanie va deveni prima ţară care părăseşte UE şi a cărei decizie a alimentat în blocul comunitar mişcările naţionaliste şi eurosceptice.

Printr-un sistem de reprezentare proporţională vor fi aleşi cei 705 eurodeputaţi, care-şi împart activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. Începând cu micuţa Malta, cu 6 mandate europarlamentare, şi până la Germania, cu 96 de mandate, eurodeputaţii vor avea ca misiune timp de cinci ani să examineze legislaţia propusă de Comisia Europeană, care de asemenea trebuie aprobată de guvernele naţionale reunite în Consiliul UE.

CARE ESTE MIZA ?

Temele de campanie vor fi diverse, de la bugetul UE şi până la schimbările climatice şi asistenţa socială. Dar euroscepticii consideră acest scrutin un fel de referendum în stil Brexit despre supravieţuirea UE, ei susţinând ideea unei Europe a naţiunilor împotriva ideii federaliste a diminuării suveranităţii naţionale a statelor membre.

În mijlocul acestei dezbateri se află problema migraţiei. Naţionaliştii, cum ar fi reprezentanţi ai guvernelor polonez şi ungar, pun pe seama UE valul masiv de migranţi veniţi în Europa începând din anul 2015. În schimb, federaliştii europeni spun că migraţia poate fi controlată numai prin cooperare.

EXISTĂ PARTIDE POLITICE EUROPENE ?

Da şi nu. Opt grupuri parlamentare se regăsesc în actualul PE, care va deveni mai mic după Brexit. Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, are 29% din mandate şi reuşeşte să asigure o majoritate a establishment-ului, adesea în cooperare cu Socialiştii şi Democraţii (S&D), care au 25% din mandate, precum şi cu liberalii din grupul ALDE, cu 9%. Dar, toate grupurile politice din PE sunt neomogene.

ÎNVINGĂTORUL VA CONDUCE UE ?

Nu chiar. Sau, probabil. Liderii PE spun că ei sunt inima democraţiei europene. În practică însă, puterea este deţinută în cea mai mare parte de guverne şi nu prea se întâmplă lucruri pe care statele mari să nu le agreeze.

O istorică luptă pentru Parlament şi Consiliu va marca europarlamentarele. PE a promis că va forţa Consiliul UE să-l desemneze pe succesorul lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene dintre liderii marilor grupuri politice care vor câştiga scrutinul. Dar unii lideri naţionali, precum preşedintele francez Emmanuel Macron, nu consideră că ar trebui să aplice o asemenea regulă.

Ceea ce creează riscul ca PE să respingă propunerea de preşedinte al Comisiei avansată de Consiliu, fapt care ar conduce la o criză fără precedent.

SUNT DERUTAT. AŞADAR, CINE CONDUCE UE ?

Răspunsul este complicat. Dar votul şi toată zarva din jurul desemnării preşedintelui Comisiei fac parte dintr-o târguială mai extinsă între guverne pentru numirea şefilor şi din alte instituţii-cheie, precum Consiliul UE sau Banca Centrală Europeană.

Germania şi Franţa au cea mai solidă poziţie de negociere, dar acesta este un joc la care chiar şi cei mai mici pot participa. De exemplu, Juncker este al treilea şef al executivului UE provenit din micul Luxemburg.

Totuşi, speranţele sale exprimate la începutul mandatului de preşedinte al Comisiei că statele vor ceda mai multe prerogative către Bruxelles au rămas în mare parte neîmplinite.

ÎN ACESTE CONDIŢII, VOR ADUCE ALEGERILE MARI SCHIMBĂRI ?

Un eventual rezultat bun al euroscepticilor ar putea conduce la formarea unei minorităţi mai mari şi mai unite care să se împotrivească directivelor europene. În schimb, euro-optimiştii cred că o campanie care să atragă mai mult atenţia populaţiei ar putea favoriza eforturile post-Brexit de a menţine cele 27 de state împreună.

Sondajele sugerează că extrema dreaptă şi-ar putea spori prezenţa în PE, dar probabil nu suficient de mult încât să prevestească moartea UE.

Pare de asemenea improbabil ca vreuna dintre tabere, pro sau împotriva unei integrări sporite a UE, să dea o lovitură decisivă la scrutinul din luna mai.

 

Pub

Raportează o eroare

Știm că nu suntem perfecți.

Dacă ai depistat o eroare în text, te rugăm să selectezi pasajul greșit, și să apeși CTRL+ENTER pentru a o expedia editorilor noștri.

Îți mulțumim că ne ajuți să fim mai buni.