Guvernele își intensifică intervențiile în anticiparea unui punct de cotitură imminent, deoarece comercianții avertizează că prețurile petrolului ar putea înregistra o altă creștere bruscă dacă nu se poate exporta mai mult combustibil rămas blocat în Golf prin Strâmtoarea Ormuz, blocată.

Paul Diggle, economist-șef la administratorul de active Aberdeen, a declarat că echipa sa analizează acum un scenariu în care Brent-ul ar crește la 180 de dolari pe baril, declanșând o creștere bruscă a inflației și recesiuni într-o serie de țări europene și asiatice. „Luăm asta foarte în serios”, a declarat el pentru FT, adăugând că acesta nu era încă scenariul său de bază. „Trăim cu timp împrumutat.”

Reacția statelor și presiunea uriașă asupra rezervelor globale

Cererea de aer condiționat și de călătorii la începutul verii în emisfera nordică va pune o presiune suplimentară asupra aprovizionării cu țiței, benzină, motorină și combustibil pentru avioane, într-un moment în care stocurile globale scad deja în cel mai rapid ritm înregistrat vreodată.

Australia s-a angajat să cheltuiască 10 miliarde de dolari pentru a-și spori rezervele de combustibil și îngrășăminte, în timp ce Franța a declarat că va „modifica domeniul de aplicare și amploarea” sprijinului său pentru a-și proteja economia de criză. India a îndemnat publicul să nu cumpere aur sau să călătorească în străinătate pentru vacanțe, în încercarea de a-și spori rezervele valutare.

Agenția Internațională pentru Energie estimează că numărul țărilor care au fost deja obligate să ia măsuri de urgență se apropie de 80, față de 55 la sfârșitul lunii martie.

Economiștii și comercianții avertizează că următoarea fază a crizei ar putea aduce o nouă creștere bruscă a prețurilor la energie, raționalizarea mai amplă a combustibililor, închiderea fabricilor industriale și o încetinire semnificativă a creșterii economice globale.

Dacă conflictul din Orientul Mijlociu „nu se încheie în următoarele săptămâni și Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, mă tem că o recesiune globală ar putea fi la vedere”, a declarat joi comisarul UE pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, la o conferință FT la Atena.

De la izbucnirea conflictului, lumea a funcționat dincolo de potențialul său energetic. AIE estimează că, între martie și iunie, consumul global de petrol va depăși producția cu aproximativ 6 milioane de barili pe zi. Unii analiști cred că deficitul ar putea fi mai aproape de 8-9 milioane de barili pe zi.

Pentru a acoperi deficitul, comercianții au absorbit rezervele de petrol de pe uscat și de pe mare, în timp ce guvernele s-au angajat să elibereze rezervele lor strategice. Peste 2 milioane de barili de țiței din rezervele strategice sunt pompați în sistem, dar multe dintre aceste eliberări sunt programate să expire până în iulie. Rezervele globale au scăzut cu aproape 380 de milioane de barili de la începutul războiului, potrivit AIE, excluzând rezervele inaccesibile care rămân blocate în Golf.

Limitele tehnice ale stocurilor și riscul de blocaj operational

Momentul exact în care s-ar putea atinge un punct critic de asfixiere este dificil de prezis. Majoritatea rezervelor de petrol, peste 3 miliarde de barili, sunt deținute de companii petroliere, comercianți și rafinării, dar cea mai mare parte a acestei „rezerve” face parte din sistem în sine. Conductele necesrittă volume minime pentru a menține presiunea, rafinăriile au nevoie de aprovizionare constantă, iar rezervoarele de stocare nu pot fi golite complet fără riscul de deteriorare.

Analiștii au spus că piețele ar fi paralizate cu mult înainte ca stocurile să ajungă la zero. „Nivelul minim de funcționare depinde de țară și de produs”, a declarat Paul Horsnell de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.

JPMorgan estimează că stocurile din țările OCDE ar putea atinge „niveluri de stres operațional” până la începutul lunii iunie. Cu toate acestea, mult va depinde de cât de agresiv vor începe guvernele, companiile și consumatorii să raționalizeze.

În majoritatea economiilor avansate, analiștii se așteaptă ca crizele să se manifeste în principal prin prețuri mai mari, mai degrabă decât prin penurii flagrante. Deși Brent se tranzacționează în prezent la peste 111 dolari pe baril, Horsnell a declarat că acest lucru nu ar fi suficient pentru a reduce semnificativ cererea. „Acest lucru este departe de maximul istoric de peste 140 de dolari pe baril, atins acum 18 ani. Nu cu mult timp în urmă, credeam că 90 de dolari pe baril era un preț normal”, a spus el.

Impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare și scenariile de viitor

În mari părți ale lumii în curs de dezvoltare, penuriile sunt deja evidente. AIE a declarat că măsurile de urgență introduse în Pakistan, Sri Lanka și Filipine de la începutul crizei „trezesc amintiri” despre criza energetică din 2022, în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia - un șoc care a declanșat în cele din urmă crize ale datoriilor în mai multe economii emergente. Toate cele trei țări au introdus săptămâni de lucru temporare de patru zile.

Până acum, însă, prețurile alimentelor nu au crescut la fel de brusc ca prețurile energiei, în timp ce dolarul american neobișnuit de puternic, care a exacerbat criza din 2022 pentru țările importatoare de petrol, „acum lipsește”, a remarcat organizația.

Sectoarele care se confruntă cu cele mai mari și imediate perturbări sunt petrochimia și aviația. Kim Fustier, șefa departamentului de cercetare europeană pentru petrol și gaze de la HSBC, a declarat că „epicentrul” perturbărilor pentru consumatori se află acum în combustibilii rafinați, unde stocurile se micșorează rapid deoarece rafinăriile sunt reticente în a cumpăra țiței scump și plătesc costuri de transport exorbitante. În schimb, multe rafinării își folosesc rezervele existente, mizând în același timp pe o încheiere relativ rapidă a conflictului.

Deocamdată, mulți economiști mizează pe evaluarea conform căreia situația ofertei se va îmbunătăți suficient de curând pentru ca prețurile petrolului brut să revină sub 100 de dolari pe baril și să evite cele mai grave efecte „stagflaționiste” ale unei creșteri bruște a inflației și ale unei creșteri economice mai slabe.

Analiștii de la Morgan Stanley, de exemplu, se așteaptă ca creșterea globală să continue datorită investițiilor înfloritoare în inteligența artificială din SUA și cheltuielilor de consum rezistente.

Însă riscurile cresc. „Un scenariu de «expansiune» – în care prețurile petrolului cresc peste 150 de dolari pe baril – ar însemna penurii fizice, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și rezultate de recesiune”, au declarat aceștia într-o notă din această săptămână.

---