„Unul dintre primele proiecte pe care le lansăm acum este proiectul „Motoarele Corupției”. 

Scopul său principal este să identifice și să evidențieze proiectele sau entitățile care sunt motorul principal al corupției în diverse domenii. Prin aducerea acestor aspecte în atenția publicului și a autorităților, acest proiect își propune să stimuleze transparența, responsabilitatea și acțiunea împotriva corupției. 

Domenii prin care se ratează profituri sau se fură prin cheltuieli nejustificate zeci de miliarde de lei din banul public sau chiar direct din buzunarul oamenilor.

Astăzi vă voi prezenta pe scurt top-ul acestor Motoare ale Marii Corupții din Republica Moldova.

1. Prevettingul/Vettingul. Un proces amplu de subjugare a sistemului judecătoresc șiprocuraturii pentru a selecta procurori și judecători loiali guvernării, care nons voliens vor permite in viitor funcționarilor să abuzeze în continuare de atribuțiile funcționale, conflicte de interese, protecție în acte de corupție și altele.

2. Operațiunile în jurul achizițiilor și transportării gazelor naturale. Comisia pentruSituații Excepționale prin derogare de la legea nr. 249/2020, a obligat SRL “ Moldovatransgaz” și SRL “Vestmoldransgaz” să încheie un singur contract de locațiune a rețelelor de transportare a gazelor. 

SRL Vestmoldtransgaz a solicitat majorarea tarifelorde intrare-iesire din sistemul de distributie in octombrie 2023 și ulterior ianuarie 2024, prin care a contribuit suplimentar la majorarea tarifelor pentru consumatorii casnici, generând venituri în plus pentru Transgaz din România (acționar cu 75%) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care deține 25% din acțiuni.

Deoarece la moment sistemul de transportare a gazelor este gestionat de un singur operator, persistă riscul în viitor ca prețul pentru transportare să fie dictat doar de Transgaz și BERD, care pina-n prezent urmărește tendința doar de majorare. 

Deoarece,sunt creditori principali vor condiționa deciziile în favoarea majorării tarifelor în viitor astfel devenim vulnerabili pe plan investitutional de viitor inclusiv pe parte a rambursării creditelor deja accesate. 

3. Achizițiile publice. Într-un mandat de 4 ani guvernarea nu și a propus să soluționeze problema licitațiilor publice, lunar apărând scandaluri privind executarea lucrărilor publice la prețuri de zeci și sute de ori mai mari ca cele de piață. Transparența achizițiilor putea fi soluționată prin modificarea codului penal în sensul includerii răspunderii penale pentru infracțiunile de trucare a licitațiilor. 

Lacună utilizată de guvernanți având învedere ca la momentul calificării și investigării legea nu oferă total spectrul de documente aplicabile pentru a contracara, identifica și pedepsi persoanele responsabile, fără loc de interpretare a normelor legale.

4. Anumiți donatori externi, în special BERD, înaintează cu investiții și, în special, împrumuturi în diverse domenii strategice ale Republicii Moldova, gazele, sistemul bancar etc., creditând în paralel statul pentru proiecte în care este unul din beneficiari, sau fiind în calitate de creditor comercial la dobânzi exorbitante. În momentul stopării finanțării externe, Republicii Moldova va fi pusă în situația să ramburseze toate împrumuturile prin cedarea la prețuri derizorii a controlului asupra sectoarelor strategice din economie. Un exemplu este Portul Giurgiulești, iar un potential exemplu – CăileFerate. 

5. Pierderea conștientă a proprietăților publice din cauza lipsei de viziune și capacități de gestionare, care duc la ratarea unor sume enorme la bugetul de stat. Cazul preluării aeroportului și operațiunilor cu chiria spațiilor comerciale, raportată la bâlbâielile reprezentanților guvernării. 

În următoarele săptămâni vom prezenta date pe fiecare dintre aceste direcții. Suntemconștienți că mai sunt zeci de domenii în care sunt comise zilnic acte de corupție, vamă șispitale, instituții de reglementare și certificare, instituții de învățământ și poliție. 

Dar, am accentuat doar aceste proiecte de mare corupție, care într-un stat cu o justiție liberă, pot fi curățate rapid și eficient într-un termen restrâns. 

Suntem siguri că proiectul Motoarele Corupției nu doar va oferi o imagine clară asupra acestui fenomen, dar și va contribui la creșterea gradului de conștientizare și mobilizare socială pentru combaterea acestei probleme persistente”, a scris Victoria Furtună pe pagina de Facebook.

La 25 martie, fosta procuroare Victoria Furtună anunța că a depus mai multe cereri prealabile față de cei care „au difuzat informații denigratoare, false și mincinoase” despre aceasta, cu scopul „calomnierii și manipulării intenționate a opiniei publice”.„Președintele Maia Sandu, Serviciul de Informații și Securitate par a fi un lanț întreg de comandă, executare și promovare a unor doleanțe ale guvernării, aplicate fără prezentarea unor dovezi, în lipsa unor anchete și sentințe de condamnare”, a precizat atunci Furtună.

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova consideră că acuzațiile fostei procuroare Victoria Furtună în adresa sa sunt neîntemeiate. „Calificăm aceste declarații fără suport probatoriu și un rezultat al frustrărilor personale”, menționează SIS, în răspunsul său către UNIMEDIA.

Procuroarea susține că „pentru a-și aduce puterea judecătorească și Procuratura la genunchiul drept, a fost utilizată aparent legal reforma în justiție. „Politicul nu a făcut altceva decât a dezbinat și a distorsionat realitatea despre sistemul justiției”, a declarat Furtună în cadrul unei conferințe de presă.

Procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale au întreprins acțiuni de urmărire penală în biroul procuroarei Victoria Furtună, care a anunțat că și-a depus cererea de demisie de la Procuratura Anticorupție.

Procuroarea este suspectată că „a divulgat intenționat date dintr-un dosar” din gestiunea Procuraturii Anticorupție.

Victoria Furtună a depus cererea de demisie din funcție, după 18 ani de activitate. Anunțul a fost făcut de aceasta pe rețele. „Această decizie nu a fost una ușoară pentru mine”, a scris Furtună.