„Consiliul pentru Pace a avut un început dificil: a fost criticat de Israel, pus sub semnul întrebării de Europa, iar prietenii Rusiei îl celebrează", a declarat jurnalistul Bloomberg Alex Wickham.

Surse diplomatice susţin că liderii internaţionali au fost luaţi prin surprindere şi dezorientaţi de cererea lui Trump ca fiecare stat care doreşte statutul de membru permanent să plătească 1 miliard de dolari. În acest context, aliaţii europeni încearcă să elaboreze un răspuns comun şi să influenţeze condiţiile de participare. Totodată, se fac eforturi pentru a convinge liderii arabi să-l determine pe Trump să accepte unele modificări.

În discuţii private, oficiali europeni de rang înalt consideră că "Consiliul pentru Pace" reprezintă o tentativă clară a lui Donald Trump de a crea o alternativă la Organizaţia Naţiunilor Unite. Potrivit surselor, obiectivele consiliului depăşesc conflictul din Gaza, fiind gândit ca un mecanism prin care Trump să influenţeze rezolvarea altor crize globale şi să îşi consolideze controlul asupra scenariului internaţional.

Principalele îngrijorări vizează textul actual al cartei consiliului, care pare să confere preşedintelui SUA puterea decizională finală. Această formulare ridică întrebări serioase, inclusiv legate de destinaţia sumelor solicitate pentru obţinerea calităţii de membru permanent.

Potrivit surselor citate, fostul premier britanic Tony Blair are un rol activ în culise, lucrând alături de emisarul lui Trump, Steve Witkoff, şi de Jared Kushner. Există semnale că termenii acordului fondator ar putea fi ajustaţi în urma reacţiilor primite după prezentarea versiunii iniţiale.

Momentul ales este considerat extrem de sensibil, având în vedere recentele declaraţii controversate ale lui Trump privind Groenlanda, precum şi negocierile aflate în desfăşurare legate de războiul din Ucraina. În aceste condiţii, Europa pare să-şi păstreze aceeaşi strategie în relaţia cu fostul lider de la Casa Albă: să câştige timp, să arate deschidere la dialog şi să încerce să-l modereze.

Trump i-a invitat să se alăture consiliului pe Vladimir Putin, Viktor Orban şi Aleksandr Lukaşenko. Un oficial european a calificat această propunere drept „ridicolă” şi a declarat că nu are nicio îndoială că toţi trei vor accepta cu entuziasm. Oficialul a subliniat că această mişcare scoate la iveală dilema cu care se confruntă Europa: să urmeze iniţiativa lui Trump sau să rişte o adâncire a faliilor din cadrul alianţei transatlantice.