Moldova a fost descrisă de publicația americană ca o mică fostă republică sovietică din Europa de Est, cu un sistem politic decăzut, în contextul unei lupte politice îndelungate între fracțiuni cu orientări politice diferite:unele cu o tendință clară de integrare în Uniunea Europeană, altele, către o aliniere cu Rusia.

Republica Moldova ar putea fi încurajată să susțină un val de proteste împotriva corupției, scrie The Washington Post, amintind despre cazul fostului premier al României, Liviu Dragnea, condamnat pentru acte de corupție, dar și despre cazul Slovaciei, unde după luni de proteste împotriva corupției, a fost ales un președinte reformist, în luna martie.

Administrația Trump nu ar trebui să fie pacalită de strategia D-lui Plahotniuc, care intenționează să convingă Washingtonul că partidul său este pro-occidental, se atenționează în editorial.

Lobiștii săi la Washington îl descriu drept o figură politică anti-rusă, chiar dacă tocmai a încercat să facă o înțelegere cu partidul socialiștilor. Marți, disperat să câștige favoarea administrației Trump, guvernul rival pe care îl sprijină a anunțat că va muta Ambasada Moldovei în Israel la Ierusalim și va oferi un teren pentru construcția noii Ambasade SUA.

Până în prezent, Departamentul de Stat a luat o poziție rezervată față de criza din Republica Moldova, cerând respectarea rezultatelor ultimelor alegeri parlamentare, în timp ce state importante din Uniunea Europeană, precum Marea Britanie, Franța și Germania, au salutat clar noua coaliție anticorupție. Statele Unite ar trebui să li se alăture.

Criza politică actuală din țara noastră este discutată pe larg în mass media internațională importantă, precum The New York Times, care a atras atenția asupra efectelor „dăunătoare pe care le poate avea un oligarh asupra statului”, și Euronews, care a scris despre „temerile că o criză politică de lungă durată ar putea rezulta în proteste violente”.