Japonia se confruntă în fiecare primăvară cu o problemă uriașă: milioane de oameni poartă măști, iau medicamente și evită să iasă afară din cauza alergiilor. În zilele cele mai grele, polenul se ridică din păduri ca un nor de fum. Doar că nu este fum, ci efectul unei decizii luate de statul japonez după Al Doilea Război Mondial, relatează BBC.
La vârful sezonului de alergii, pierderile economice provocate de concedii medicale și de reducerea consumului sunt estimate la 1,6 miliarde de dolari pe zi. Aproape 43% din populația Japoniei are forme moderate sau severe de febra fânului, o proporție mult mai mare decât în Marea Britanie sau Statele Unite, potrivit BBC.
Problema a început în anii 50 și 60, când Japonia încerca să își refacă pădurile distruse în timpul războiului. Autoritățile au plantat masiv două specii de arbori cu creștere rapidă: cedrul japonez, numit sugi, și chiparosul hinoki.
Scopul era să reîmpădurească rapid munții rămași fără copaci, pentru a preveni eroziunea, alunecările de teren și inundațiile.
În plus, Japonia avea nevoie de lemn pentru reconstrucție. Recomandări Strategia ANRE pentru facturi mai mici prin care se deblochează definitiv accesul la rețeaua electrică „După Al Doilea Război Mondial, mulți dintre munții Japoniei au devenit golași, provocând dezastre în mai multe regiuni”, a explicat Noriko Sato, cercetător în silvicultură la Universitatea Kyushu, potrivit BBC.
Ea a spus că reîmpădurirea pe scară largă a fost finanțată din bani publici pentru a preveni eroziunea solului. Doar că soluția aleasă atunci a creat o problemă mult mai mare, care afectează acum viața de zi cu zi a milioane de oameni.
Pădurile plantate atunci acoperă azi o cincime din Japonia Cedrii sugi și chiparoșii hinoki plantați în acea perioadă acoperă astăzi aproximativ 10 milioane de hectare, adică aproape o cincime din suprafața Japoniei. Ambele specii produc cantități foarte mari de polen fin, ușor purtat de vânt spre orașe.
Problema s-a agravat în timp, pentru că acești copaci produc și mai mult polen după ce ajung la maturitate, iar multe dintre pădurile plantate după război au depășit deja această etapă. În unele zile, imaginile filmate deasupra pădurilor arată ca și cum din copaci s-ar ridica fum. În realitate, sunt nori de polen care se împrăștie rapid spre zonele locuite. Alergiile au devenit o problemă națională Înainte de anii 60, limba japoneză nici măcar nu avea un termen pentru febra fânului.
Astăzi, alergiile sezoniere sunt una dintre cele mai vizibile probleme de sănătate publică din țară. În fiecare primăvară, japonezii cumpără măști, medicamente antialergice și purificatoare de aer. Școlile, locurile de muncă și transportul public sunt afectate de valul de simptome: strănut, ochi iritați, oboseală și dificultăți de concentrare.
Impactul nu este doar medical. BBC arată că, la vârful sezonului, pierderile produse de zilele de boală și de consumul mai mic ajung la 1,6 miliarde de dolari pe zi.
În 2023, Guvernul Japoniei a declarat alergiile o problemă socială națională și a anunțat că are un plan pentru a reduce cantitatea de polen cu 50% în următorii 30 de ani.
Ca prim pas, autoritățile vor să reducă suprafața pădurilor de sugi cu 20%, operațiune care este însă foarte complicată. Japonia este una dintre cele mai împădurite țări industrializate din lume, iar aproape 68% din teritoriul său este acoperit de păduri. În multe zone, pădurile ajung până aproape de orașe. Japonezii au și un cuvânt special pentru aceste zone de tranziție dintre natură și spațiul locuit: satoyama.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!