„Cum puteți spune că dacă în articolul 39 al Constituției este scris că cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a ocupa funcții publice, asta nu înseamnă că cetățenii străini nu au dreptul, pentru că nu scrie în Constituție. 

Dar cum interpretați atunci articolul 38 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că: „Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege. Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.” 

Aceasta ce înseamnă doamna „ministră a Justiției”? Aceassta înseamnă că și cetățenii străini au dreptul de a vota și de a fi aleși în Republica Moldova?! 

Vă solicit public demisia pentru astfel de declarații ignorante. Știu că mă urmăriți!

Update pentru necărturari (miniștri și restul): conform art.19 alin.(1) din Constituție, cetățenii străini şi apatrizii au aceleași drepturi şi îndatoriri ca şi cetățenii Republicii Moldova, cu excepțiile stabilite de lege.

Iar conform art.6 alin.(2) din Legea nr.1024 din 02 iunie 2000, numai cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, de a ocupa funcţii ce implică exercitarea autorităţii publice şi de a participa la referendum, în modul stabilit de lege”, a scris Sanduța pe pagina sa de Facebook.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a confirmat că românca Ramona Strugariu, care a fost numită la șefia Institutului Național al Justiției (INJ), nu are cetățenia Republicii Moldova, și spune că „legea instiuției nu prevede obligativitatea deținerii cetățeniei”. „Nu există vreo interdicție legală, nici conform Constituției”, a notat ministra.

Fostul șef de stat, Igor Dodon, critică numirea româncei Ramona Strugariu în fruntea Institutului Național al Justiției (INJ). „Este o încălcare a legii. Maia Sandu își aduce prietenii și cum vedeți marea majoritate sunt din partidul Elenei Lasconi”, a notat liderul socialiștilor.

Fosta magistrată, Victoria Sanduța, a depus o cerere către Consiliul Institutului Național al Justiției în care cere anularea numirii în funcția de director al Institutului Național al Justiției pe Ramona Victoria Strugariu. „Consider această hotărâre un act administrativ ilegal, iar dacă cazul nu va fi soluționat în termenii și cadrul legal, voi uza de toate măsurile legale pentru a remedia ilegalitatea comisă”, a menționat Sanduța.

Politiciana română Ramona Strugariu, ex-eurodeputată și membră la câteva partide de la București, aleasă recent directoare a Institutului Național al Justiției de la  Chișinău, și-a amânat numirea la șefia INJ. Consiliul institutului i-a acceptat cererea.

Domeniul Justiției moldovenești a fost bulversat de un nou scandal - politiciana română, Ramona Strugariu, fostă eurodeputată și membră la câteva partide de la București, a devenit directoarea Institutului Național de Justiție de la  Chișinău. Strugariu nu deține cetățenia R. Moldova. Cel puțin unul dintre membrii Consiliului INJ, judecătorul Ion Chirtoacă, a votat împotriva candidaturii acesteia la șefia institutului și a explicat, pentru UNIMEDIA, de ce.

Fosta deputată în Parlamentul European, Ramona Victoria Strugariu, este noua directoare a Institutului Național al Justiției. Anunțul a fost făcut de INJ pe 14 februarie 2025.

Aceasta s-a înscris la concursul anunțat repetat, pe data de 9 octombrie 2024, de către consiliul Institutului Național al Justiției (INJ), după ce prima tentativă a eșuat.

În luna ianuarie 2025, Consiliul Institutului Național al Justiției (INJ) a publicat lista candidaților înscriși în concursul pentru ocuparea funcției vacante de director al instituției. Era vorba despre Natalia Balaban, Anatolie Munteanu și Ramona Victoria Strugariu.

Ramona Strugariu este născută la Bârlad, România, a fost membră de partide și eurodeputată până anul trecut. Este o politiciană apropiată lui Dacian Cioloș, fostul premier român, care a părăsit USR și a creat o altă formațiune.

Pagina de Facebook a Ramonei Strugariu abundă în fotografii cu mebri și exponenți PAS, inclusiv cu Maia Sandu, Igor Grosu, Dorin Recean sau Doina Gherman.

Pe site-ul Președinției nu există vreun decret semnat de Maia Sandu prin care să i se fi oferit cetățenie Ramonei Strugariu.

---