Condiția pusă de Viktor Orban este imposibil de îndeplinit însă, dat fiind faptul că Georgia este considerată extrem de îndepărtată de perspectiva europeană, iar Bosnia este măcinată de tensiuni interetnice alimentate de Serbia și Rusia.
De altfel, Comisia Europeană a dat vineri undă verde pentru acordarea statutului de țară candidată doar pentru Ucraina și Republica Moldova, în timp ce Georgiei i-a recomandat să adâncească reformele pro-europene. Despre Bosnia nu a existat nici o discuție. Avizul Comisiei Europene este consultativ, decizia finală privind acordarea acestui statut aparținând statelor membre UE. Dacă Ungaria face uz de dreptul său de veto, UE nu poate acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate.
Nu este pentru prima oară când Budapesta împiedică sau întârzie decizii majore ale UE. Săptămâna trecută, Viktor Orban a utilizat dreptul de veto în dosarul unui impozit minim pe profiturile companiilor. În urmă cu o lună, Ungaria a întârziat timp de mai multe săptămâni al șaselea pachet de sacțiuni la adresa Rusiei și s-a folosit de dreptul de veto pentru a slăbi aceste sancțiuni.
Viktor Orban este acuzat de tot mai mulți lideri europeni că este un instrument al Kremlinului. Din cauza apropierii de Moscova, el a fost părăsit și de Polonia, cel mai apropiat aliat din ultimul deceniu.
Premierul Viktor Orbán a participat, luni, la inițiativa președintelui Consiliului European, Charles Michel, la o videoconferință de pregătire a summitului UE de joi și vineri, alături de șefii de guvern din Belgia, Bulgaria, Estonia, Luxemburg și Malta, a declarat Bertalan Havasi, premierului.
Comisia Europeană recomandă acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a anunțat, ieri, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Ambele țări mai au de făcut reforme, iar „mingea este în terenul” lor, a mai spus Von der Leyen.
Șefa statului, Maia Sandu, a salutat opinia Comisiei Europene. „Recomandarea se bazează pe înțelegerea că țara noastră va întreprinde eforturi suplimentare în domenii-cheie ca reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică și drepturile omului. Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022”, a declarat președinta.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a felicitat țara noastră, după ce Comisia Europeană a recomandat Consiliului European acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, dar a precizat că „această etapă nu este finală”: „Urmează reuniunea Consiliului European, care va avea loc la 23-24 iunie, unde vor fi discutate de către statele membre recomandările făcute de Comisia Europeană. La acea reuniune, statele membre trebuie să ia decizia privind acordarea statutului de țară candidat cu unanimitate”.
Întrebat în câți ani ar putea Moldova să adere la Uniunea Europeană, șeful delegației UE a răspuns: „Depinde de Guvernul și Parlamentul RM, sunt diferite domenii în care trebuiesc realizate reforme. Evident că nu este vorba despre un an sau 2. Nevoia de reforme este destul de cuprinzătoare – este vorba despre sistemul judecătoresc, eradicarea corupției și această mișcare înainte va depinde foarte mult de Guvernul și Parlamentul RM”.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!