De asemenea, Mariana Durleșteanu spune că „are suspiciuni rezonabile că autoritățile intenționează să pună pe ghebul moldovenilor încă un miliard de lei datorie la gaze”. Asta după ce Guvernul și Parlamentul au decis alocarea a 1,7 mlrd de lei pentru creșterea capitalului statutar al companiei Energocom și achiziționarea la 1 mln.m3 de gaz de la compania poloneză PGNiG, cu implicarea partenerului ucrainean ERU Group. În opinia acesteia, tranzacția trezește mai multe întrebări.

Problema aprovizionării cu gaze naturale a fost discutată la telefon de Maia Sandu și Ursula von der Leyen. Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că șefa statului Maia Sandu se implică în procesul de negociere privind achiziționarea de gaze naturale, însă rolul principal conform atribuțiilor îi revine Guvernului.

Guvernul Republicii Moldova a anunțat pe 25 octombrie că a fost semnat un contract pentru o achiziție de probă de un milion de metri cubi de gaze naturale între compania de stat Energocom și compania poloneză PGNiG, iar astăzi APP a anunțat că Vitol, unul dintre primii trei transportatori mondiali de produse petroliere, a câștigat tenderul lansat de Energocom.

Revenit de la Moscova, Andrei Spînu a declarat că „ofertă propusă la moment de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz”, a afirmat Spînu.

Totodață, acesta a menționat că „partea rusă ne-a asigurat că Gazprom va livra imediat volumele suplimentare pentru luna octombrie”.

Acum 4 zile, Rusia anunța că nu va mai livra gaz de la 1 decembrie, dacă Moldova nu va achita volumele contractate din septembrie și octombrie.

„Datoria inițială era de 433 de milioane de dolari, care ulterior din nerespectarea termenilor de achitare a crescut la 709 milioane de dolari. Cu toate acestea autoritățile de la Chișinău nu vor să recunoască această datorie”, a declarat Serghei Kuprianov.

Republica Moldova a intrat în stare de urgență în contextul crizei energetice pe 22 octombrie pentru o perioadă de 30 de zile. Prim-ministra a declarat că este necesară instituirea stării de urgență „ca să poată deroga de la anumite proceduri și anumite legi”.

Din 14 octombrie Moldova a intrat în stare de alertă în sectorul energetic, stabilind un șir de măsuri, printre care și utilizarea păcurii pentru producerea energiei electrice și termice, dar și pregătirea unor măsuri compensatorii pentru consumatorii de gaze.