Cum funcționează fenomenul arctic și lecția oferită de „Bestia din Est”
În mod obișnuit, vortexul polar stratosferic, situat la o altitudine cuprinsă între 10 și 50 de kilometri, acționează ca o barieră de vânturi puternice care ține aerul înghețat captiv la Polul Nord.
Aproximativ o dată la doi ani, această structură slăbește sau se rupe în două, iar temperaturile din stratosferă urcă brusc cu zeci de grade în doar câteva zile. Masele de aer arctic pătrund astfel către Europa, efectele la sol fiind resimțite de regulă după două până la patru săptămâni de la perturbarea inițială.
Cercetătorii coordonați de Regan Mudhar de la Universitatea din Lausanne au analizat 30 de episoade similare înregistrate din 1979 până în prezent, studiul fiind publicat în revista ştiinţifică "Meteorological Applications".
Cel mai elocvent exemplu recent rămâne iarna 2017–2018, când divizarea vortexului a adus valul masiv de ger polar supranumit „Bestia din Est”, generând o cerere record de energie pe tot continentul.
„Aceste evenimente nu afectează întotdeauna temperaturile de la suprafaţă, dar acesta a fost urmat de o perioadă de frig sever în Marea Britanie şi în mare parte din nordul Europei”, a explicat Regan Mudhar.
Studiul definește consumul extrem ca o creștere cu minimum 20% peste media sezonieră, iar simulările arată că riscul înregistrării unui asemenea scenariu crește de 1,5 până la 3 ori în săptămânile imediat următoare destabilizării stratosferei.
Vulnerabilități europene și impactul asupra României
Impactul frigului extrem nu se resimte uniform pe continent. În timp ce statele scandinave fac față cu brio datorită izolațiilor termice performante și a pregătirii rețelelor, țări precum Franța sunt extrem de vulnerabile din cauza ponderii uriașe a încălzirii electrice rezidențiale.
În România, scăderile bruște de temperatură asociate vortexului polar pot genera episoade de ger prelungit, determinând o explozie a consumului casnic și industrial de electricitate și gaze, cu o presiune directă pe Sistemul Energetic Național (SEN).
Situația devine cu atât mai delicată în contextul tranziției verzi, avertizează cercetătoarea Hannah Bloomfield de la Universitatea Newcastle.
Înlocuirea centralelor pe gaz cu pompe de căldură electrice sporește dependența de rețeaua de curent. În plus, episoadele de ger polar vin adesea la pachet cu un regim de vânt foarte slab, ceea ce prăbușește producția turbinelor eoliene exact în momentele de consum maxim.
Partea pozitivă identificată de oamenii de știință este posibilitatea de anticipare: spre deosebire de prognozele meteo clasice pe termen scurt, monitorizarea stratosferei oferă operatorilor de sistem și autorităților o fereastră generoasă de intervenție, de 2 până la 4 săptămâni, pentru securizarea stocurilor de combustibil și pregătirea rețelelor.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!