Academia consideră că:

1. Reforma iniţiată nu este argumentată suficient și nu include: criteriile și raționamentele de reformare puse la baza acesteia, criteriile de selectare a instituţiilor absorbite, analiza performanţelor instituţiilor propuse pentru absorbţie şi celor reorganizate, inclusiv, performanţa managerială, stabilirea țintelor reformei și modalitatea de asigurare a finalității lor etc.

2. Propunerea de reformă promovată de Ministerul Educației și Cercetării nu a fost consultată și trecută printr-un amplu proces de dezbateri publice. Consultarea invocată de către MEC în Nota informativă (p. 7) nu a avut loc. Rectoratul, angajații și reprezentanții studenților Academiei, precum și sindicatele de ramură nu au fost parte a acestui proces.

3. Procesul de iniţiere şi promovare a reformei a fost total netransparent, fapt demonstrat prin lipsa discuţiilor publice cu mediul academic la subiectul reformei în perioada 2019-2022.

4. Perioada de implementare (până la începutul anului de studii, cu efectuarea admiterii deja în instituțiile reorganizate) – este una declarativă, ce nu asigură funcționalitate și calitate. Și creează îngrijorare și incertitudine în rândul personalului academic angajat și al studenților.

Astfel, Senatul Academiei dezaprobă maniera spontană, lipsită de transparență, în care MEC a informat mediul academic și opinia publică despre intenția de reorganizare prin fuziune a mai multor instituții din domeniul educației și cercetării, menționând că o reformă nepregătită, implementată în grabă, fără organizarea unor dezbateri publice și constructive cu reprezentanții instituțiilor care urmează a fi lichidate, constituie, de fapt, o compromitere a democrației administrative și a autonomiei universitare, propune demararea urgentă a discuțiilor și dezbaterilor cu toate părțile vizate în cadrul reformei pentru a exclude haosul și consecințele negative pentru sistemul educațional din țara noastră și mizează pe acțiuni constructive și oportune care ar asigura modernizarea învățământului superior, inclusiv, în pregătirea funcționarilor publici, pentru o Moldovă integrată în spațiul european și aliniată la valorile europene.

La 27 iunie, Ministerul Educației și Cercetării anunța despre „începerea celui mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani”. Procesul de modernizare va include reorganizarea prin absorbție a mai multor instituții de învățământ superior, printre care și Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport.

Ministrul Educației, Anatolie Topală, susține că anunțul privind reforma în învățământul superior „este intenția autorităților și nu e o decizie” și dă asigurări că înainte de a fi făcută publică informația acesta a discutat cu toți rectorii și directorii instituțiilor de cercetare. Ministrul a explicat și ce se va întâmpla cu cadrele didactice instituțiilor care vor fi absorbite.

Fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, a criticat intenția autorităților privind reforma în sistemul de învățământ superior. „Sunt sigur că va veni timpul când normalitatea va fi restabilită în sistemul învățământului superior din țara noastră, dar mă întreb, cine va purta responsabilitate pentru gafele comise în acești ani, pentru închiderea universităților cu valoare de simbol, pentru pagubele sufleteşti şi materiale?”, se întreabă acesta.

De asemenea, și fostul șef de stat, Igor Dodon, condamnă reforma în învățământul superior, care presupune comasarea mai multor universități din țară. „Scopul lichidării universităților nu este economia de bani. PAS vrea să preia activele, clădirile, terenurile acestor universități”, a declarat Dodon.

Și deputatul BCS Vlad Batrîncea a criticat „procesul de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova”, anunțat de Ministerul Educației. „Stranie logică: resursele suplimentare pentru ministere noi, Cancelaria de Stat, Curtea constituțională etc. sunt. Iar pentru instituțiile de știință și educație bani nu sunt. Cât nu este târziu, Ministerul Educației, Guvernul trebuie opriți”, a scris Batrîncea.

Iar primul Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a venit cu o scrisoare deschisă către Maia Sandu, în care o îndeamnă pe șefa statului să revadă „intenția de a lichida Universitatea de Stat din Tiraspol”.

Totodată, colectivul Universității de Stat din Tiraspol a publicat o scrisoare adresată ministrului Educației și Cercetării, Anatolie Topală, în care declară că se simt „neglijați și aruncați la coșul de gunoi” și anunță că vor apela la organismele internaționale, pentru a-și apăra dreptul constituțional, statutul și integritatea instituțională.

Și colectivul Universității de Stat de Educație Fizică și Sport și comunitatea sportivă din Republica Moldova au adresat o scrisoare deschisă autorităților din țară, în care cer „de urgență, stoparea procesului de absorbție” a instituției.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News