Potrivit informațiilor, ieri, 10 noiembrie, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell au prezentat un al doilea plan de acțiuni privind mobilitatea militară și o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a spori capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

În special, Planul de acțiune privind mobilitatea militară va ajuta forțele armate europene să răspundă mai bine, mai rapid și la o scară suficientă la crizele care izbucnesc la frontierele externe ale UE și dincolo de acestea. Acesta va consolida capacitatea UE de a sprijini statele membre și partenerii în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor acestora. Ea contribuie la o infrastructură mai bine conectată și mai bine protejată, simplificând în același timp aspectele de reglementare. Ea va consolida cooperarea cu NATO și va promova conectivitatea și dialogul cu partenerii-cheie.

Pe baza realizărilor primului plan de acțiune lansat în 2018, noul plan de mobilitate militară acoperă perioada 2022-2026 și include consolidarea cooperării cu NATO și partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada și Norvegia, promovând în același timp conectivitatea și dialogul cu partenerii regionali și țările de extindere, precum Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest.

Planul de acțiuni mai prevede și identificarea posibilelor lacune în infrastructură, care să informeze acțiunile viitoare pentru a prioritiza îmbunătățirile și a integra cerințele lanțului de aprovizionare cu combustibil, pentru a sprijini deplasările pe scară largă ale forțelor militare cu notificare rapidă; Digitalizarea proceselor administrative legate de logistica vamală și de sistemele de mobilitate militară; Măsuri de protecție a infrastructurii de transport împotriva atacurilor cibernetice și a altor amenințări hibride; Promovarea accesului la capacitățile de transport strategic și maximizarea sinergiilor cu sectorul civil pentru a spori mobilitatea forțelor armate, în special pe calea aerului și pe mare; Îmbunătățirea eficienței energetice și a rezilienței climatice a sistemelor de transport.

Pentru a asigura o rețea de mobilitate militară bine conectată, capabilă și sigură, Comisia Europeană sprijină planul de acțiune prin instrumente de finanțare, cum ar fi mecanismul Conectarea Europei (care finanțează proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilizare) și Fondul european de apărare (care sprijină dezvoltarea de sisteme logistice și digitale interoperabile).

Primul Plan de acțiune privind mobilitatea militară a fost lansat în 2018 pentru a consolida politica de securitate și apărare comună a UE. Acesta a urmărit să asigure deplasarea rapidă și fără întreruperi a personalului, a materialului și a mijloacelor militare – inclusiv în termen scurt și la scară largă – în interiorul și în afara UE. Acesta a contribuit la crearea unei rețele bine conectate, cu timpi de reacție mai scurți și cu infrastructuri și capacități de transport capabile, sigure și rezistente.

Noul plan de acțiune privind mobilitatea militară răspunde apelului din busola strategică de a spori mobilitatea militară a forțelor armate în interiorul și în afara Uniunii în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Această nevoie urgentă s-a reflectat și în Comunicarea comună privind deficitele de investiții în apărare, adoptată în iunie 2022.

Mobilitatea militară este susținută prin alte inițiative de apărare, în special prin proiectul de mobilitate militară de cooperare structurată permanentă (PESCO) și proiectul huburilor logistice. La acest efort contribuie și programul Agenției Europene de Apărare privind „Optimizarea procedurilor de autorizare a circulației transfrontaliere în Europa” și Evaluarea anuală coordonată a apărării (CARD).

​După 24 de ani de pauză, Moldova și Ucraina reiau o legătură feroviară directă: trenul Chișinău - Kiev, care circulă cu șapte vagoane pictate de artiști din Ucraina. Este numit Trenul Victoriei, iar cei 700 km sunt parcurși în 13 ore, spun cei de la compania Calea Ferată din Moldova.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News