4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Astăzi în istorie: Bolívar intră în Mérida și devine El Libertador

Ziua de 24 mai reunește momente marcante din istoria politică, tehnologică și sociale, de la ascensiunea lui Simón Bolívar la primele mari inovații ale comunicațiilor și transportului modern.

Foto: UNIMEDIA

1813: Simón Bolívar intră în Mérida și este proclamat El Libertador
Liderul independenței sud-americane Simón Bolívar intră în Mérida, conducând invazia Venezuelei, și este proclamat El Libertador („Eliberatorul”). Intrarea sa în oraș are loc în timpul „Campaniei Admirabile”, o ofensivă decisivă pentru relansarea luptei de independență în nordul Americii de Sud. Titlul primit atunci avea să devină inseparabil de imaginea sa istorică și de proiectul politic de eliberare a teritoriilor aflate sub dominația spaniolă. Episodul marchează ascensiunea unuia dintre marii lideri revoluționari ai secolului al XIX-lea, a cărui moștenire a influențat formarea mai multor state sud-americane și dezbaterile despre națiune, suveranitate și emancipare politică.

1819: SS Savannah începe prima traversare atlantică a unei nave cu aburi
SS Savannah pornește din Georgia, Statele Unite, spre Liverpool, Anglia, devenind prima navă cu aburi care traversează Atlanticul. Nava ajunge la destinație la 30 iunie, fiind salutată de sute de bărci și un vas de război. Traversarea nu s-a făcut exclusiv cu aburi, ci prin alternarea între vele și motor, fapt care reflectă caracterul experimental al tehnologiei maritime de la începutul secolului al XIX-lea. Momentul a demonstrat însă potențialul major al propulsiei mecanice și a deschis drumul transformării comerțului, migrației și comunicațiilor maritime dintre continente.

1844: Samuel Morse transmite prima telegramă pe o linie telegrafică
Samuel Morse transmite prima telegramă în codul Morse de la Washington DC către asistentul său Alfred Vail, în Baltimore, pentru a inaugura prima linie telegrafică. Mesajul, „Ce a făcut Dumnezeu?”, a devenit emblematic pentru uimirea produsă de o invenție care reducea radical distanța în comunicare. Telegraful a avut efecte rapide în politică, presă, economie și administrație, iar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a accelerat modernizarea și în Europa de Est, inclusiv în spațiul românesc.

1875: Este constituit Partidul Național Liberal
A fost constituit Partidul Național Liberal, printre membrii fondatori numărându-se Ion C. Brătianu, M. Kogălniceanu și M.C. Epureanu. PNL a devenit una dintre principalele forțe politice ale statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX, fiind asociat cu proiecte de modernizare instituțională, economică și administrativă. Relevanța momentului se extinde și asupra spațiului dintre Prut și Nistru, prin legăturile istorice și ecourile transformărilor politice din România modernă.

1883: Podul Brooklyn este deschis traficului
Podul Brooklyn, celebrul pod peste East River din New York, este deschis traficului după 14 ani de construcție, unind Brooklynul de Manhattan. Inaugurarea sa a fost privită ca o victorie a ingineriei moderne. Proiectat de John Augustus Roebling și finalizat sub coordonarea fiului său, Washington Roebling, cu contribuția esențială a lui Emily Warren Roebling, podul a devenit un simbol al urbanizării și al ambiției tehnologice americane. El a contribuit la integrarea urbană a New Yorkului și a alimentat fascinația pentru infrastructură și modernizare.

1908: Este inaugurată noua clădire a Muzeului „Grigore Antipa”
A fost inaugurată noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, în prezența regelui Carol I. Evenimentul a consacrat una dintre cele mai importante instituții științifice și muzeale din România. Grigore Antipa a reorganizat colecțiile după principii moderne și a transformat muzeul într-un spațiu de educație publică și cercetare. De-a lungul timpului, instituția a rămas un reper cultural și științific important pentru întregul spațiu regional.

1915: Italia declară război Austro-Ungariei
În timpul Primului Război Mondial, Italia declară război Austro-Ungariei și intră în conflict de partea Antantei. Decizia a venit după negocieri diplomatice intense și după semnarea Tratatului de la Londra, prin care Italiei i se promiseseră compensații teritoriale. Intrarea sa în război a schimbat echilibrul strategic pe fronturile europene și a contribuit indirect la reașezările politice și teritoriale care au urmat în Europa de Est.

1943: Josef Mengele devine ofițer șef medical la Auschwitz
În contextul Holocaustului, Josef Mengele devine ofițerul șef medical la Auschwitz. Numirea sa îl plasează în centrul unuia dintre cele mai sinistre capitole ale secolului XX. La Auschwitz, el a participat la selecțiile prizonierilor și a fost implicat în experimente medicale criminale asupra deportaților, inclusiv asupra copiilor și gemenilor. Evocarea acestui moment rămâne esențială pentru memoria europeană și pentru înțelegerea consecințelor rasismului de stat, antisemitismului și dezumanizării sistematice.

2002: Rusia și Statele Unite semnează Tratatul de la Moscova
Rusia și Statele Unite semnează Tratatul de la Moscova privind reducerea armelor strategice. Acordul, cunoscut și ca SORT, a intrat în vigoare în iunie 2003 și a rămas valabil până în februarie 2011, când a fost înlocuit de Tratatul New START. Deși considerat de unii analiști mai puțin riguros decât acordurile anterioare, documentul a reprezentat un pas important în menținerea dialogului strategic dintre cele două puteri nucleare și în discuțiile privind securitatea internațională.

2004: Explozia de la Mihăilești provoacă victime și distrugeri majore
Explozia de la Mihăilești, produsă în județul Buzău, se soldează cu 18 morți, 13 răniți și importante pagube materiale. Deflagrația a fost provocată de un camion încărcat cu azotat de amoniu și a afectat grav echipele de intervenție, presa aflată la fața locului și locuitorii din zonă. Tragedia a rămas puternic întipărită în memoria publică și a evidențiat importanța reglementării transportului de substanțe periculoase, a intervenției de urgență bine coordonate și a culturii securității publice.


Pub