Pavel Filip este al IV-lea președinte al PD-ului până în prezent.
Pavel Filip a devenit cunoscut pentru public în 2003, în contextul preluării unui pachet de acţiuni de la fabrica de bomboane Bucuria, pe care unii experți au catalogat-o drept atac raider pus la cale de firme obscure din zone off shore. Era vorba de un pachet de acţiuni vândut de omul de afaceri de la acea vreme Petro Poreşenko unor companii din Emiratele Arabe Unite şi Cipru, după cum scria presa din 2003, scrie Europa Liberă.
Pavel Filip era director general la Bucuria, funcție pe care a deținut-o între 2001-2008. Filip dădea vina pentru litigiul iscat pe precedentul manager, ex-premierul Vasile Tarlev.
Ulterio, în perioada 2008-2011, a condus combinatul de tutun din Chişinău. În articole de presă fusese prezentat drept un apropiat al omului de afaceri Vladimir Plahotniuc.
A absolvit Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea inginer-mecanic. În politică apare în noiembrie 2010, când a candidat pe poziția a noua pe lista democraților la parlamentarele anticipate. Un an mai târziu a fost promovat ministru.
Cabinetele de miniștri din care a făcut parte au decis concesionarea aeroportului Chișinău, cedarea pachetului de control pe care îl deținea statul la Banca de Economii şi oferirea creditelor de urgențe băncilor falimentare, toate trei afaceri catalogate ulterior drept păguboase pentru stat de unii experți.
A fost învestit premier în ianuarie 2016, aproape de miezul nopţii, pe fundalul unor proteste de amploare organizate de Platforma „Demnitate şi Adevăr”, PSRM şi formațiunea lui Renato Usatâi, urmare a fraudei bancare ieșite la iveală. Printre primele promisiuni ale premierului Filip au fost reluarea dialogului cu UE, deblocarea finanțării externe, recuperarea banilor dispăruți din bănci, realizarea reformelor în justiție, precum şi depolitizarea instituțiilor de drept.
Executivul condus de el a reuşit să semneze un memorandum cu FMI, prin care se angaja să curețe sistemul bancar de acționari netransparenți şi să prevină fraude similare ca proporție ca cea din 2014. Cu acest ultim angajament guvernarea democrată s-a descurcat ceva mai bine, potrivit mai multor experți. Dialogul şi asistența din partea partenerilor europeni însă au fost blocate mai cu seamă după votarea reformei electorale în 2017, contrar recomandărilor experților Comisiei de la Veneţia, şi anularea din vara lui 2018 a alegerilor locale din Chişinău, câștigate de unul dintre liderii opoziției Andrei Năstase.
În ceea ce priveşte recuperarea „miliardului de dolari dispărut din bănci”, Filip s-a remarcat prin declarația că „90% din cei care figurează în raportul Kroll sunt oameni absolut oneşti”, justificând astfel imposibilitatea de a face public conținutul raportului.
La capitolul justiție în mandatul său, UE a decis să stopeze asistența alocată R. Moldova pentru a reforma sectorul. „Autoritățile moldovene nu au dovedit suficientă hotărâre în a reforma justiția”, se spunea în explicație Uniunii Europene.
Presa a scris de-a lungul anilor că Pavel Filip nu şi-a declarat toate averile, iar afacerile înscrise pe cuscrii săi ar fi prosperat în ultimii ani. Lidera PAS, Maia Sandu, dar și alți politicieni l-au acuzat că și-a favorizat rudele ca să instituie monopol asupra afacerii cu exportul de miez de nucă, acuzație respinsă de Filip.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!