35,23 lei/l Motorina scade la 35,23 lei/l, benzina la 34,13 lei/l; ANRE anunță ieftiniri de 19 și 9 bani 20,04 lei/€ Euro la 20,0391 lei (-4 bani), dolar la 17,8236 lei (-10 bani); leul se apreciază față de toate valutele 400.000 $ 400.000 $ pentru 4 asasinate la comandă în Kiev; recrutor moldovean trimis în judecată de PCCOCS 157 mln € Guvernul avizează 157 milioane euro de la UE pentru 18 din 20 reforme; bani intră în bugetul național
Primele imagini cu Mercur, cea mai ascunsă planetă a Sistemului Solar, au fost făcute publice

Sonda spaţială europeană BepiColombo a avut săptămâna aceasta prima „întâlnire” cu Mercur, cea mai ascunsă planetă a Sistemului Solar, în încercarea de a intra pe orbita ei. Bepi a trecut la 199 de kilometri de suprafaţa planetei, înainte de a se retrage din nou în adâncul spaţiului.

Foto: ziare.com

Cercetătorii care controlează sonda plănuiesc altepatru astfel de zboruri, de fiecare dată folosindu-se de impulsul gravitaţional al lui Mercur să reducă viteza lui Bepi. Scopul este ca Bepi să se mişte suficient de încet cât să cadă pe o orbită stabilă. Acest lucru ar trebui să se întâmple până la finalul anului 2025.

Sonda s-a aflat vineri noapte, la ora României 01:34, la cea mai mică distanţă de planetă.


Misiunea a captat primele imagini cu ajutorul camerelor de monitorizare, nu cu aparatura ştiinţifică de înaltă rezoluţie din dotare. Acele camere nu pot să vadă momentan nimic pentru că sunt ţinute în ceea ce este numit coşul navetei spaţiale.


După câteva ore de la zbor, a trimis imaginile alb-negru. ESA a transmis că imaginile prezintă emisfera nordică a planetei, iar printre caracteristic se află craterul Lermontov, cu diametru de 166 de kilometri.

Bepi este formată din nou părţi - una, dezvoltată de ESA, cealaltă, de JAXA. Felul în care aceste două componente au fost cuplate pentru călătoria spre Mercur împierdică deschiderea principalelor camere.

Următorul survol al lui Bepi este programat pentru iunie 2023. În calendar sunt marcate septembrie şi decembrie 2024 şi ianuarie 2025, când sonda ar trebui să fie într-o orbită regulată pentru a începe operaţiunile ştiinţifice complete în 2026.

Elementele european şi japonez ale misiunii se vor separa odată ce intră pe orbita planetei şi vor avea roluri diferite.

Mercury Planetary Orbiter (MPO) al Europei este conceput pentru a carta terenul Mercur, pentru a genera profiluri de nivel, a colecta informaţii despre structura şi compoziţia suprafeţei planetei, precum şi pentru a face detecţie.

Mercury Magnetospheric Orbiter (MMO) al Japoniei are ca prioritate studierea câmpului magnetic al lui Mercur. Va ancheta comportamentul acestuia şi interacţiunea lui cu „vântul solar”, cantitatea imensă de particule care e emisă de Soare. Acest vânt interacţionează cu atmosfera extrem de rarefiată a lui Mercur.


Pub