Acest text, prescurtat PLFSS (proiectul de lege privind finanţarea securităţii sociale), rezultatul unui compromis între o comisie de senatori şi deputaţi, va fi examinat de la ora locală 15.00. În forma sa actuală, este puţin probabil să fie votat de stânga sau de extrema dreaptă într-o Cameră profund divizată.
Ce prevede articolul 49.3 din Constituţia Franţei
Dar dacă guvernul utilizează articolul 49.3 din Constituţie pentru a-l trece fără vot, „este clar”, va fi suspus unui vot de cenzură, a anunţat luni preşedintele RN, Jordan Bardella. „Cu excepţia cazului în care, desigur, ca un miracol de ultim moment, Michel Barnier şi-ar revizui proiectul până la ora 15.00. Dar am puţine speranţe că va fi atins de vreun moment de graţie”, a declarat ironic Bardella.
După ce a obţinut de la guvern renunţarea la creşterea taxelor pe electricitate şi reducerea ajutorului medical de stat (AME) pentru imigranţii fără documente, RN a cerut noi concesii, în special reevaluarea pensiilor şi renunţarea la scăderea compensaţiilor pentru anumite medicamente.
Premierul Michel Barnier a recunoscut la TF1 că va recurge „probabil, cu siguranţă„ la articolul 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea unui proiect de lege fără vot, dacă nu există o majoritate suficientă în Adunarea Naţională, unde va fi examinat PLFSS. Textul este considerat adoptat dacă nu este adoptată nicio moţiune de cenzură împotriva guvernului. Această moţiune nu poate fi examinată decât după cel puţin 48 de ore de la depunerea sa, adică miercuri. Ea are nevoie de 289 de voturi pentru a face să cadă executivul.
Stânga şi extrema dreaptă îşi dau mâna
Stânga şi cei aproape 200 de aleşi ai săi, de la extrema stângă din LFI (La France Insoumise) la Partidul Socialist, este unită în intenţia de a vota pentru cenzură, iar Jordan Bardella, preşedintele partidului de extremă dreapta, a confirmat luni că RN va vota moţiunea de cenzură dacă guvernul recurge la articolul 49.3 pentru a trece PLFSS.
Marine Le Pen a susţinut că „cenzura nu este inevitabilă”, într-un interviu publicat de La Tribune Dimanche. „Tot ceea ce este necesar este ca Barnier să accepte să negocieze. El provine dintr-o familie politică care are 47 de parlamentari. În mod normal, asta ar trebui să încurajeze discuţiile! El nu vrea să facă asta, el este cel care ia decizia de a declanşa cenzura. Toată lumea a cunoscut liniile roşii ale RN de săptămâni întregi. Am fost foarte clari, foarte loiali şi transparenţi de la început”, a mai spus ea.
Din partea stângii, Manuel Bompard a acuzat RN că se foloseşte de ameninţările sale pentru a face uitată „complacerea” şi „complicitatea” sa cu guvernul, după ce i-a permis să supravieţuiască de la formarea sa în septembrie, în ciuda lipsei unei majorităţi în Adunare. „Dacă guvernul lui Michel Barnier cade, cred că întrebarea care se va pune, în realitate, este cea a plecării preşedintelui Republicii. Suntem într-o situaţie atât de gravă din punct de vedere politic, un blocaj democratic atât de mare (...) încât, dacă vrem să deblocăm această situaţie, întrebarea care se va pune după căderea guvernului este cea a plecării preşedintelui Republicii”, a spus liderul de stânga.
Dacă Guvernul Barnier va cădea în urma unei moţiuni de cenzură, ar fi o premieră de la Guvernul lui Georges Pompidou în 1962. Guvernul Barnier ar deveni astfel cel mai scurt din istoria celei de-a cincea Republici. Franţa s-ar afunda astfel şi mai adânc în criza politică creată de dizolvarea Adunării Naţionale de către Emmanuel Macron, în iunie.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!