„E o opinie. Fiecare are dreptul la opinie. Știți, atunci toți eram în febra evenimentelor. Fiecare are dreptul la opinie, nu trebuie să desconsiderăm dreptul cetățenilor de a avea cetățenia altui stat”, a decklarat Igor Grosu, întrebat cum comentează afirmația Anastasiei Nichita că „ar trebui să fie retrase pașapoartele românești moldovenilor care au votat NU la referendum”.

„Probabil trebuie sa fim atenți atunci când cetățenii RM, care au cetățenia României, dar se comportă prin tot ce fac ei, atât de antiromâni și românofobi, acesta e un subiect de gândit pentru atoritățile române. Nu poți pe de o parte să parazitezi pe cetățenia română, să beneficiezi de indemnizații pentru copiim de posibilitatea să studiezi în universități, licee, să călătorești în UE, să beneficiezi de dreptul la muncă în țările UE și în același timp să fii, prin ce spui, prin ce faci, împotriva statului român. Aici e i disonanță, dar e la latitudinea statului român să analizeze”, a mai adăugat liderul PAS.

Campioana Moldovei, Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche, dar și rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Emil Ceban, vor fi pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Aceștia au fost prezentați astăzi, de liderul partidului, Igor Grosu.

Internetul a explodat după ce primarul de Negureni, Ion Popa, prieten bun cu Emilian Crețu, a criticat, public, includerea Anastasiei Nichita în lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. „PAS și-a găsit, în sfârșit, Țuțul…pardon, Țuța… Nichita a intrat direct în „ringul politic” cu o propunere de aur: să fie retrase pașapoartele românești celor care au votat NU pentru UE”, a scris Popa, pe rețele, iar comentariile nu au întârziat să apară. Cu o reacție a venit inclusiv șeful cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, ex-deputat PAS, dar și parlamentarul Radu Marian.

În octombrie 2024, vicecampioana olimpică și polițista de frontieră Anastasia Nichita s-a arătat nemulțumită de rezultatele cu privire la referendumul pentru modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Propun să fie retrase toate pașapoartele românești la cei care au votat „Nu”, pentru Uniunea Europeană, iar moldovenii din Europa care au votat împotrivă să fie deportați în Republica Moldova sau mai bine în Siberia”, a menționat atunci campioana.

Și Ludmila Adamciuc, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, căreia Maia Sandu i-a donat premiul de 30 mii de euro va fi pe lista PAS la parlamentare, alături derectorul UTM, Viorel Bostan și omul de afaceri din diasporă, Iurie Cojocaru.

La 16 iunie, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a prezentat mai multe personalități publice care vor candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din acest an. Printre candidații anunțați se numără fostul ministru al Muncii, Marcel Spătari, celebrul dirijor și violonist Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, precum și antreprenoarea Maria Acbaș din Comrat.

Consilierul președintei Maia Sandu, Igor Zaharov, a confirmat, pentru UNIMEDIA, că șefa statului l-a invitat pe Constantin Cheianu să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Deputatul PAS, Lilian Carp, a declarat că Biroul politic este responsabil să ia decizii cu privire la lista electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate: „Maia Sandu poate avea simpatie pentu cineva anume, dar important este cum decide Biroul”.

De cealaltă parte, deputatul PAS Vasile Grădinaru a recunoscut că „PAS a rugat-o insistent pe Maia Sandu să ajute la îmbunătățirea listei electorale pentru parlamentare”

Republica Moldova își va alege Parlamentul pe 28 septembrie 2025. O decizie în acest sens a fost aprobată de deputații PAS.

Fracțiunea BCS a cerut ca alegerile parlamentare să aibă loc la finele lunii iulie, cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere legal, potrivit președintelui fracțiunii, Vlad Batrîncea. Amendamentul propus de Radu Mudreac nu a fost susținut, însă, în Comisia juridică.

În luna martie, Igor Grosu a declarat că alegerile parlamentare din acest an vor avea loc în toamnă. „Trebuie să fim foarte pregătiți și interconectați”, a menționat atunci speakerul.

Tot atunci, deputatul PAS, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie Buget și Finanțe, a confirmat, în cadrul emisiunii UNInterviu pentru UNIMEDIA, că alegerile parlamentare ar putea avea loc în septembrie 2025.

În luna noiembrie 2024, Olese Stamate spunea că ne așteaptă o vară fierbinte, politic vorbind. Moldova se pregătește de alegeri parlamentare, iar acestea ar urma să fie organizate cel târziu în luna septembrie 2025.

La 11 iulie 2021 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate, fiind cel de-al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței țării. Cetățenii au ales astfel o nouă componență a Parlamentului – organul legislativ al statului. După procesarea voturilor, trei formațiuni au acces în Parlament: PAS - 52,80%, BCS - 27,17%, Șor - 5,74%.