Situată la doar 300 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad, Gotland ocupă o poziție critică pe una dintre cele mai sensibile rute maritime ale Europei.

Experții militari avertizează că o eventuală preluare a insulei de către Vladimir Putin ar modifica fundamental echilibrul de putere în regiune, permițând Moscovei să stabilească o bază operațională avansată chiar în flancul nordic al NATO.

De la demilitarizare la tancuri Leopard

Istoria recentă a insulei reflectă schimbările dramatice de securitate din Europa. Demilitarizată complet în 2005, Gotland a început să fie reînarmată în 2015, ca răspuns direct la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.

Odată cu aderarea Suediei la NATO în 2024, insula a devenit o piesă centrală în arhitectura de apărare nordică.

Stockholmul a demarat un plan ambițios, care prevede desfășurarea a până la 4.000 de soldați pe insulă până în 2027.

Infrastructura militară se extinde rapid. Au fost deja dislocate tancuri Leopard, transportoare blindate CV90 și sisteme avansate de apărare antiaeriană.

Totodată, se construiesc noi cazărmi și centre de supraveghere, dar există și planuri pentru reactivarea unei baze navale și pregătirea insulei pentru a găzdui avioane de vânătoare.

„Călcâiul lui Ahile” din NATO

Importanța strategică a Gotlandului este direct legată de vulnerabilitatea statelor baltice. În cazul unui conflict deschis, dacă insula ar cădea sub control rusesc, Finlanda și țările baltice ar fi izolate, iar NATO ar pierde capacitatea de a trimite întăriri pe mare.

Singura rută terestră alternativă ar rămâne coridorul Suwałki, fâșia îngustă de teren dintre Polonia și Lituania, prinsă între Kaliningrad și Belarus.

Această zonă, considerată „călcâiul lui Ahile” al NATO, este văzută de analiști ca fiind extrem de vulnerabilă și insuficientă pentru logistica unui război modern.

Totuși, aceiași experți subliniază că o invazie amfibie sau aeriană a Rusiei asupra Gotlandului ar fi, în prezent, o provocare logistică imensă, dat fiind că insula este apărată și înconjurată de teritoriu NATO.

Războiul hibrid și „flota-fantomă”

Dincolo de scenariul unei invazii clasice, Gotland joacă un rol-cheie în monitorizarea amenințărilor hibride.

Insula servește drept punct de observație pentru activitățile navale rusești, inclusiv pentru așa-numita „flotă-fantomă” – nave suspectate că eludează sancțiunile internaționale și că ar fi implicate în sabotajul cablurilor de date și al conductelor submarine din Baltică.

Pentru a testa capacitatea de reacție, NATO și-a intensificat exercițiile în zonă. Operațiunea „Gotland Sentry” din 2025 a simulat un scenariu de invazie, implicând trupe britanice, americane și suedeze.

Efortul este susținut financiar de Stockholm, care a investit recent aproximativ 140 milioane de euro pentru fortificarea insulei, transformând destinația de vacanță într-un bastion al securității europene.