„Nu avem nicio altă opţiune, absolut niciuna”, a declarat Viktor Orban presei la Copenhaga. 

„Preşedintele american respectă suveranitatea altor ţări, mi-a cerut doar să-i prezint situaţia – este o diferenţă importantă, el nu este” ca europenii, „care sunt mai agresivi decât americanii”, a mai precizat prim-ministrul Ungariei. 

Mai multe state UE solicită Ungariei și Slovaciei să pună capăt importurilor de petrol rusesc, întrucât generează venituri care sprijină efortul de război al Rusiei în Ucraina. 

În plus, în septembrie, liderul de la Casa Albă l-a sunat pe Viktor Orban pentru a-l îndemna să reconsidere dependența continuă a țării de petrolul rusesc. Conversația, confirmată de ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó, s-a axat pe securitatea energetică în Europa Centrală și a avut loc cu ocazia Adunării Generale a ONU. 

În aceeași lună, Trump a afirmat că achizițiile de petrol rusesc de către țările UE și NATO „trebuie să înceteze imediat”. El a mai afirmat că este pregătit să aplice sancțiuni „majore” asupra petrolului rusesc, dacă țările europene vor face același lucru. 

Hotărârea de a renunța la petrolul rusesc începând din 2022 a fost luată de UE, care a oferit o derogare Ungariei și Slovaciei, două țări fără ieșire la mare și dependente de hidrocarburile provenite din Rusia. Punerea în discuție a derogării ar necesita acordul celor două țări vizate. 

Pentru a evita această chestiune, UE ia în considerare introducerea de taxe vamale asupra importurilor sale de petrol rusesc. Întrucât este o măsură comercială, aceasta poate fi adoptată prin majoritate calificată, ceea ce implică aprobarea a 55% din statele membre (15 țări), reprezentând minimum 65% din populația europeană. 

Totodată, Comisia Europeană a propus țărilor membre oprirea totală a importurilor de hidrocarburi rusești până în 2027 și până în 2026 în ceea ce privește gazul natural lichefiat (GNL).