Sondajul, realizat în perioada 20-27 aprilie, arată că 58% dintre ucraineni au încredere în președinte, în timp ce 36% spun că nu au – ceea ce înseamnă un sold net al încrederii de +22 de puncte procentuale. Aceasta reprezintă o scădere modestă față de luna martie, când 62% și-au exprimat încrederea și 32% neîncrederea, pentru un sold mai puternic de +30.
Dintre cei care îl susțin pe Volodimir Zelenski, 25% spun că au „încredere deplină” în el, în timp ce 33% au „mai degrabă” încredere în el. În rândul scepticilor, opiniile sunt împărțite în mod egal între cei care „mai degrabă nu au încredere” (18%) și cei care „nu au deloc încredere” (18%).
Viitorul postbelic stârnește opinii împărțite Sondajul evidențiază, de asemenea, așteptări mixte cu privire la viitorul politic al lui Volodimir Zelenski după război.
Aproximativ 28% dintre respondenți au declarat că și-ar dori ca acesta să rămână președinte – o ușoară creștere față de procentul de 25% înregistrat în octombrie 2025. Alți 16% consideră că ar putea rămâne în politică într-un alt rol, cum ar fi cel de lider de partid sau de deputat.
În același timp, 30% – în scădere față de 36% în octombrie anul trecut – au afirmat că Volodimir Zelenski ar trebui să se retragă complet din politică, sugerându-i roluri în domeniul caritabil, al activităților de advocacy internațional sau în viața privată. Un procent de 15% consideră că ar trebui să fie urmărit penal, cifră care a rămas neschimbată față de anul trecut.
Sprijinul pentru rămânerea lui Volodimir Zelenski la putere este cel mai puternic în rândul bazei sale de susținători: 70% dintre cei care au „încredere deplină” în el doresc ca acesta să rămână președinte. Cu toate acestea, în rândul celor care au „mai degrabă” încredere în el, acest sprijin scade brusc la 28%.
În rândul criticilor, atitudinile se înăspresc. O majoritate (62%) dintre cei care „mai degrabă nu au încredere” în el sunt în favoarea retragerii sale din politică, în timp ce 64% dintre cei care „nu au deloc încredere” susțin urmărirea penală. Motivele din spatele neîncrederii
Cercetătorii KIIS au analizat, de asemenea, motivele care stau la baza sentimentului negativ, concentrându-se pe respondenții care și-au exprimat neîncrederea.
Patru din zece au declarat că scepticismul lor este anterior evenimentelor recente, datând din 2022 sau chiar din campania electorală a lui Volodimir Zelenski din 2019. Printre preocupările mai specifice, 32% au menționat eșecul de a pune capăt războiului, 28% au indicat promisiunile electorale neîndeplinite, iar 20% au menționat corupția.
Alți factori au inclus nemulțumirea față de politica de personal (18%), percepția de incompetență (12%), problemele legate de birourile de mobilizare și înrolare (10%) și scăderea nivelului de trai (10%).
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!