Studiul, intitulat „Doomsday: Friday, 13 November, A.D. 2026” („Ziua Judecății: Vineri, 13 noiembrie 2026”), a fost publicat pe 4 noiembrie 1960 și semnat de fizicianul austro-american Heinz von Foerster, împreună cu cercetătorii Patricia M. Mora și Lawrence W. Amiot, de la Universitatea Illinois, din Statele Unite.

Cum au calculat cercetătorii data „sfârșitului lumii”

Autorii au analizat evoluția populației mondiale de-a lungul a aproximativ două milenii și au observat că aceasta creștea într-un ritm mai rapid decât cel descris de o simplă creștere exponențială.

Pe baza unui model matematic, cercetătorii au calculat că, dacă tendința istorică s-ar menține, populația planetei s-ar apropia teoretic de infinit în anul 2026.

„La această dată, populația umană se va apropia de infinit, dacă va continua să crească așa cum a făcut-o în ultimele două milenii”, avertizau autorii studiului.

Aceștia au formulat și o concluzie provocatoare: „Stră-strănepoții noștri nu vor muri de foame. Vor muri striviți de aglomerație”.

Nu era însă vorba despre prezicerea unui eveniment catastrofal care ar urma să se producă într-o anumită zi, ci despre consecințele teoretice ale menținerii unui ritm de creștere demografică imposibil de susținut la nesfârșit.

Studiul a provocat controverse în rândul demografilor, deși modelul matematic a descris relativ bine evoluția populației mondiale timp de mai multe decenii.

Ce s-a schimbat între timp: populația lumii nu va crește la infinit

Începând din ultimele decenii ale secolului trecut, ritmul de creștere a populației mondiale a încetinit, pe fondul scăderii natalității.

Cele mai recente proiecții ale Organizației Națiunilor Unite indică o evoluție foarte diferită de cea anticipată în 1960.

Potrivit raportului World Population Prospects 2024, populația mondială ar urma să atingă un maxim de aproximativ 10,3 miliarde de locuitori la mijlocul anilor 2080, după care să înceapă să scadă treptat.

Schimbarea tendințelor demografice a determinat unii economiști să avertizeze că scăderea natalității ar putea deveni o problemă mai importantă decât suprapopularea.

Printre riscurile invocate se numără stagnarea economică, îmbătrânirea populației și presiunea tot mai mare asupra sistemelor de sănătate.

De la teama de suprapopulare la riscurile războiului nuclear și inteligenței artificiale

Studiul din 1960 a apărut în plin Război Rece, într-o perioadă în care omenirea era preocupată de posibilitatea unei catastrofe provocate de epuizarea resurselor naturale sau de utilizarea armelor nucleare.

La mai bine de șase decenii distanță, avertismentele privind amenințările la adresa civilizației continuă, dar includ și noi pericole, precum dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

Unul dintre simbolurile acestor temeri este „Ceasul Apocalipsei” (Doomsday Clock), creat în 1947 de organizația Bulletin of the Atomic Scientists.

În ianuarie 2026, cercetătorii au mutat acele ceasului la doar 85 de secunde de miezul nopții, față de 89 de secunde în anul precedent. Este cea mai mică distanță simbolică față de o catastrofă globală de la crearea acestui indicator.

Decizia reflectă îngrijorările legate de riscul unui război nuclear, schimbările climatice și dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, ale căror consecințe ar putea deveni dificil de controlat.

„Traiectoria noastră actuală este nesustenabilă”, a avertizat John Mecklin, redactorul-șef al publicației Bulletin of the Atomic Scientists, la prezentarea Ceasului Apocalipsei.

Acesta a cerut liderilor mondiali, în special celor din Statele Unite, Rusia și China, să găsească soluții pentru reducerea riscurilor globale.

Spre deosebire de data de 13 noiembrie 2026, rezultată dintr-un model matematic depășit de evoluția demografică, Ceasul Apocalipsei nu indică momentul real al unei catastrofe. El reprezintă un avertisment simbolic asupra amenințărilor cu care se confruntă omenirea.

---