„Referindu-ne la informația din spațiul public privind intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de vot pentru alegătorii care își au domiciliul permanent în localitățile din stânga Nistrului, Misiunea de Observare a alegerilor a Uniunii Juriștilor din Moldova își exprimă îngrijorarea și comunică următoarele:

• Dreptul de vot este un drept fundamental și trebuie asigurat în egală măsură tuturor cetățenilor.

• Secțiile de vot pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate.

• Autoritățile cunosc cu certitudine numărul de alegători și nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot. Reieșind din informațiile din spațiul public, la ultimele scrutine deplasarea către secțiile de vot, precum și activitatea acestora, au fost obstrucționate, iar alegătorii nu au avut acces nestingherit la exercitarea drepturilor lor.

• Curtea Constituțională a stabilit în practica sa: „[…] autoritățile publice nu pot să întreprindă acțiuni care ar putea să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în condițiile legii și dacă acest lucru este absolut necesar pentru interesul public. În acest context, Curtea observă elemente comune între 'puterea lucrului decis' și principiul securității raporturilor juridice, așa cum a fost interpretat acest principiu în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale. De exemplu, în Decizia nr. 58/2018, la § 33, Curtea a subliniat că principiul securității raporturilor juridice se manifestă atât în cazul drepturilor fundamentale ale persoanei, cât și în cazul interesului general al comunității.” (a se vedea Decizia nr. 160/2021 a Curții Constituționale).

În concluzie, Misiunea de Observare a Uniunii Juriștilor din Moldova constată lipsa unui interes public necesar în diminuarea numărului secțiilor de vot, fapt ce constituie o restrângere directă a dreptului de a alege pentru un grup de peste 270 de mii de alegători”, se menționează în comunicatul remis de Uniunea Juriștilor.

Și PSRM critică dur declarația vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, potrivit căruia, la scrutinul parlamentar din 28 septembrie cel mai probabil vor fi deschise doar 10 secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. „Maia Sandu și partidul său promovează în mod conștient o politică a segregării, lipsind peste 260 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova de dreptul lor legal la vot. Aceasta nu este doar discriminare – este o crimă împotriva propriului popor”, se menționează în comunicatul PSRM.

La alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise doar 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Declarația a fost făcută de vicepreședintele CEC, Pavel Postica, în cadrul ședinței CEC din 13 august. Potrivit acestuia, număr resepctiv de secții este corespunzător numărului alegătorilor, care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. Astfel, Postica a precizat că, în medie, la alegerile parlamentare din anul 2021, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 s-au prezentat circa 29 de mii de alegători cu drept de vot. De asemenea, s-a ținut cont de căile de acces existente către secțiile de vot, astfel încât deschiderea acestora să fie cât mai facil posibilă, scrie Moldpres.

Republica Moldova își va alege Parlamentul pe 28 septembrie 2025. O decizie în acest sens a fost aprobată de deputații PAS.

Fracțiunea BCS a cerut ca alegerile parlamentare să aibă loc la finele lunii iulie, cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere legal, potrivit președintelui fracțiunii, Vlad Batrîncea. Amendamentul propus de Radu Mudreac nu a fost susținut, însă, în Comisia juridică.