De exemplu, procurorii indică anumite intervale de timp, precum perioada 02.09.13 – 21.10.14, fără a prezenta extrase pe o perioadă de 15 zile, iar în același timp se vorbește despre transferuri de 21 milioane de la o companie, care a primit doar 14 milioane potrivit actelor prezentate de procurori, fără explicații pentru diferența de 7 milioane. Dacă aceste discrepanțe există sau nu poate stabili doar o expertiză financiar-contabilă.

Într-o asemenea situație, procesul nu ar trebui să rămână o confruntare între poziția procurorilor și cea a inculpatului. Este necesară o a treia opinie — profesionistă și independentă — care să clarifice fluxurile financiare, corectitudinea calculelor și coerența documentelor bancare prezentate de acuzatori. Instrumentul procedural pentru acest lucru există și este clar: expertiza judiciară financiar-contabilă. Instanța are nu doar dreptul, ci și posibilitatea de a dispune o asemenea expertiză inclusiv din oficiu atunci când apar dubii privind probele materiale.

Este greu de înțeles de ce, în prezența unor erori aritmetice demonstrate explicit și a unor lacune documentare, nu se recurge la verificarea prin experți independenți. Rolul judecătorului nu este să aleagă între două narațiuni, ci să elimine orice incertitudine factuală înainte de pronunțarea unei soluții. O expertiză ar putea stabili rapid dacă sumele au fost corect determinate, dacă fluxurile corespund realității și dacă acuzațiile au suport contabil verificabil.

În lipsa unei asemenea verificări, orice hotărâre — indiferent de sens — va rămâne vulnerabilă nu doar la critici publice, ci și în fața căilor de atac. O soluție pronunțată pe baza unor calcule contestabile sau a unor neclarități materiale poate fi atacată în apel, ulterior la Curtea Supremă de Justiție și, în final, chiar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dosarele în care persistă dubii privind probele financiare prezentate de acuzatori, sunt cele mai expuse riscului de anulare sau condamnare a statului pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Justiția nu înseamnă doar aplicarea legii, ci și convingerea societății că verdictul se bazează pe certitudini verificate. Într-un dosar de asemenea anvergură, dispunerea unei expertize financiar-contabile nu este opțională, ci necesară. Este singura cale prin care pot fi eliminate definitiv dubiile și prin care procesul poate dobândi credibilitate deplină. Iar în cazul în care, ulterior, statul ar pierde la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și ar fi obligat să plătească despăgubiri, acestea nu vor fi achitate de cei care au gestionat dosarul, ci din bugetul public — adică din banii cetățenilor. Tocmai de aceea, clarificarea tehnică riguroasă încă din faza judecății interne este o chestiune de responsabilitate față de societate.

blogger.md