621 mii gospodării 621 mii de gospodării au primit compensații pentru căldură în sezonul rece trecut, pragul de 350 m³ rămâne 1 decedată O tânără de 28 de ani a murit lovită de un Audi pe carosabil, din afara trecerii pentru pietoni 8,4 °C Maximă de 8,4 grade azi la Chișinău, dar luni scade la 5,5°C și aduce ploi, marți ninsoare la 4,4°C 15 cazuri 15 cazuri Salmonella confirmate la grădiniță din Ialoveni, majoritatea copii, investigare în curs
Astăzi în istorie: Firmanul care a consfințit unirea Moldovei cu Valahia

Ziua de 22 noiembrie reunește evenimente istorice cu impact major, de la războiul ruso-turc din 1806 până la asasinarea lui John F. Kennedy.

Foto: UNIMEDIA

1806: Începe un nou război ruso-turc pe teritoriul Moldovei și Țării Românești.
Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, când Basarabia a intrat în componența Rusiei. Războiul a transformat Principatele Române în teatru de operațiuni militare, cu pierderi economice și instabilitate administrativă. Anexarea părții estice a Moldovei a rupt unitatea teritorială a principatului și a influențat decisiv evoluția regiunii dintre Prut și Nistru.

1861: Poarta Otomană emite firmanul care admite unirea administrativă și politică a Moldovei și Valahiei.
Documentul a consfințit oficial un proces început prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859 și a confirmat consolidarea instituțională a noului stat. Momentul a marcat transformarea Principatului Moldovei într-un pilon al construcției României moderne și a accelerat unificarea administrației, armatei și legislației.

1880: Carol I primește acordul scris al familiei sale privind succesiunea la tronul României.
Reglementarea clară a succesiunii a avut o importanță politică majoră pentru stabilitatea instituțională a statului român. România și-a consolidat astfel credibilitatea externă, iar monarhia constituțională a oferit un cadru favorabil modernizării și dezvoltării instituționale.

1914: Este înființat Corpul de Legionari români din Bucovina.
La inițiativa lui Aurel Onciul, formațiunea a reunit aproximativ 1500 de români bucovineni care urmau să lupte în Armata Austro-Ungară. Evenimentul reflectă situația complexă a provinciilor românești aflate sub stăpâniri imperiale diferite și tensiunile politice din ajunul marilor schimbări din 1918.

1942: Generalul Friedrich Paulus anunță încercuirea Armatei a 6-a germane la Stalingrad.
Momentul a marcat una dintre marile răsturnări de situație ale celui de-Al Doilea Război Mondial și începutul schimbării strategice în favoarea Uniunii Sovietice. Pentru spațiul dintre Prut și Nistru, evoluțiile de după Stalingrad au deschis drumul reinstaurării dominației sovietice.

1943: Libanul își câștigă independența față de Franța.
Anul 1943 a rămas reperul simbolic al afirmării statului libanez modern, în contextul destrămării vechilor structuri coloniale și mandatare. Evenimentul ilustrează importanța proceselor de afirmare a suveranității și a autodeterminării în secolul al XX-lea.

1963: Președintele american John F. Kennedy este asasinat la Dallas, iar Lyndon B. Johnson depune jurământul.
Asasinarea lui Kennedy a provocat un puternic șoc internațional în plin Război Rece și a rămas unul dintre cele mai discutate episoade politice ale secolului XX. Schimbarea de leadership la Washington a fost urmărită atent și în statele aflate în sfera sovietică, inclusiv în RSS Moldovenească.

1990: Margaret Thatcher demisionează din funcția de prim-ministru al Marii Britanii.
Demisia sa a încheiat un deceniu politic care a schimbat profund economia și politica britanică. Pentru Europa de Est, figura lui Thatcher a avut o puternică semnificație simbolică în contextul sfârșitului comunismului și al transformărilor continentale.

2004: Începe Revoluția Portocalie din Ucraina.
Zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Piața Independenței din Kiev pentru a denunța fraudele electorale, iar mobilizarea a dus ulterior la repetarea scrutinului prezidențial. Evenimentul a devenit un simbol al presiunii civice în apărarea procesului electoral și a fost urmărit cu atenție și la Chișinău.

2005: Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei.
Accederea sa la conducerea guvernului german a reprezentat un moment istoric pentru politica europeană. În anii următori, Germania a avut un rol major în politica estică a Uniunii Europene și în susținerea stabilității regionale, inclusiv în vecinătatea Republicii Moldova.


Pub