„Procuratura Anticorupție a fost creată pentru a duce dosarele CNA. Din 2008, când s-au făcut primele reforme la PA, tot aud că noi creăm DNA. Și în 2016 s-a creat DNA.

DNA-ul românesc este, de fapt, un organ de procuratură care are un nivel sporit de autonomie, care are anumite competențe pe dosare de corupție mare și în care există oameni curajoși, cărora nimeni nu le dă peste mâini, există un lider care poate comunica și care crează o susținere politică în jur. Toate aceste lucruri, pe hârtie azi PA are tot ce are DNA. Încă din anul 2016 nimic nu o împiedică să fie DNA”, a subliniat fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție.

„Urmăresc evoluția PA și CNA. Am obosit să număr de câte ori noi în Moldova creăm DNA. A fost chiar un raport al unui procuror din cadrul DNA, este un raport scris, se numește „Cum ar arăta un DNA în Republica Moldova” și care nu spune că CNA trebuie desființat. Din contra, spune că CNA este tot ce DNA-ul din România și-ar fi dorit. Acolo se vorbește despre aspecte precum investigațiile proactive, izolator, e ceea ce DNA din România și-ar dori să aibă. Asta nu i-ar împiedica, doar i-ar ajuta”, a mai precizat Cristina Ciubotaru.

„Poporul vrea lupta cu corupția și cred că aceste instituții trebuie să lupte cu corupția. Atât timp cât o să se tragă de cap două instituții între ele, corupții o să aplaude, iar între timp o să curgă termenele de prescripție. Nu încurcă Procuraturii Anticorupție CNA. Cred că e o incompatibilitate de caractere între 2 oameni. Dar instituțiile nu trebuiesc distruse pentru că doi oameni nu se pot înțelege. Poate fi schimbat un om, doi, 10”, a conchis Cristina Ciubotaru.

Discuțiile vin în contextul în care șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că ar candida pentru funcția de șef, dacă PA și CNA ar fi reformate într-o instituție, după modelul DNA. „Eu cred că am experiența profesională, am caracterul potrivit ca să fiu un candidat bun pentru așa funcție”, a sprecizat Dragalin.

La începutul lunii iunie a avut loc o ședință eșuată la Procuratura Anticorupție, cu ofițerii de urmărire penală de la Centrul Național Anticorupție, convocați de Veronica Dragalin. „La 9:32 toți ofițerii s-au ridicat în picioare. Noi am glumit că ne-am speriat când ei s-au ridicat, dar am văzut că în sală a intrat domnul Rusu (n.n. Iulian Rusu, șeful CNA). Dumnealui a spus ca ar fi corect să fie și el la astfel de ședințe. Am zis ca sunt de acord, dacă ar fi ședințe administrative. Dar eu am convocat o ședință operativă, cu detalii din dosare, pe care șeful CNA nu are dreptul să le cunoască. Înțeleg că dumnealui vrea să știe ce se întâmplă în colectivul său, dar nu consideram corect să fie prezent directorul CNA la această ședință”, a povestit șefa PA.

Anterior, șeful Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, a declarat că relația sa cu șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a fost întotdeauna una lucrativă, iar primul său mesaj, în care acesta s-a referit la „relațiile neclare dintre cele două instituții” nu a fost unul de presiune.

Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală au calificat drept „iresponsabile, manipulatorii și incorecte” declarațiile directorului Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, făcute în Plenul Parlamentului, despre „relațiile neclare dintre instituții”.

Șeful Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, a declarat că este nedumerit de modul în care Procuratura Anticorpuțue și Procuratura Generală colaborează cu instituția pe care o conduce. „Sunt neclare în ultima vreme, au fost bune o bună perioadă de timp”, a spus Rusu, la ședința Parlamentului, în care a prezentat raportul de activitate al CNA pentru 2022.

---