Cetățenii Republicii Moldova votează duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale și în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE, un moment care ar putea consolida direcția pro-europeană sau ar putea redirecționa țara înapoi pe orbita Rusiei, scrie publicația pe teme europene Politico.

O victorie a guvernului pro-occidental ar fi o lovitură pentru influența Moscovei în regiune, dar ar crește, de asemenea, presiunea asupra Bruxelles-ului pentru a continua procesul de aderare, în ciuda preocupărilor practice serioase.

Chiar oficialii de la Chișinău au atras atenția asupra importanței votului. „Aceasta este o decizie istorică pentru noi, poate cea mai importantă de când am obținut independența față de Uniunea Sovietică”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministră a Republicii Moldova și responsabilă cu integrarea, într-un interviu acordat Politico.

„Pentru noi, aderarea la UE este o chestiune existențială. Este singura modalitate de a ne consolida democrația. Nu există un plan B – Rusia și viitorul pe care îl dorește pentru noi nu reprezintă o alternativă”, a spus ea.

Drumul Chișinăului spre UE a devenit mai clar în ultimii ani, în contextul războiului din Ucraina, care face ravagii chiar peste graniță. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt simple.

Un război de zeci de ani între Est și Vest

Votul de duminică reprezintă punctul culminant al unui război de zeci de ani între Est și Vest cu privire la direcția Moldovei, scrie și New York Times.

Fiecare parte a investit masiv în influențarea rezultatului. Însă în timp ce Uniunea Europeană a făcut acest lucru în mod deschis, sprijinind economia și guvernul Moldovei, Rusia a încercat să mențină țara pe orbita sa prin finanțarea ascunsă a activităților antiguvernamentale și prin ceea ce oficialii și companiile de tehnologie descriu drept o amplă campanie de dezinformare, observă cotidianul american.

Președinta pro-occidentală în exercițiu, Maia Sandu, este favorită să câștige cursa prezidențială, în ciuda dezamăgirii generalizate cu privire la bilanțul său economic, scrie New York Times.

Referendumul, însă, este mai incert. Cel puțin o treime dintre persoanele înscrise pe listele electorale vor trebui să voteze pentru ca rezultatele să fie valide – o provocare, având în vedere că atât de multe persoane au emigrat din Moldova în ultimii ani pentru a lucra în străinătate.

Incertitudinea cu privire la rezultat i-a mobilizat pe susținătorii și oponenții integrării europene. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a vizitat săptămâna trecută Chișinăul, unde a îndemnat oamenii să voteze, fără a preciza însă în ce sens, și a promis un pachet de sprijin economic în valoare de aproape 2 miliarde de

Apel din SUA pentru blocarea dezinformării pe rețelele sociale

Rețelele sociale sunt principalul spațiu de dezinformare. Telegram a suspendat recent canalul lui Ilan Șor.

Șor a răspuns pe X, singura platformă majoră care nu l-a blocat, calificându-i pe susținătorii președintei Sandu din Occident drept „păpușari tot mai totalitari”.

Rolul rețelelor sociale în răspândirea dezinformării a generat o alarmă tot mai mare la Washington și a determinat apeluri către companii precum Meta, proprietara Facebook și Instagram, să facă mai mult pentru a controla dezinformarea în Moldova.

Senatorul Benjamin L. Cardin, președintele democrat al Comisiei pentru relații externe, a trimis săptămâna trecută scrisori directorilor Meta și Alphabet, proprietarul Google și YouTube, îndemnându-i să-și pună în aplicare politicile împotriva dezinformării și incitării.

Partenerii Moldovei și „cei care contribuie la moderarea părților cheie ale spațiului informațional al Moldovei” trebuie să „împiedice influența străină malignă să intervină în una dintre cele mai importante alegeri pe care moldovenii le vor face vreodată”, a scris Cardin.

Meta a declarat că a eliminat șapte conturi, un grup și 23 de pagini pe Facebook și alte 20 de conturi pe Instagram pe care compania le-a legat de „comportamentul neautentic coordonat”.

Strategia Moscovei

Rezistența la ideea integrării europene este puternică în unele zone, în special în rândul vorbitorilor de limbă rusă mai în vârstă din regiunile de lângă granița cu Ucraina, scrie New York Times.

Moscova a depus eforturi susținute pentru a amplifica astfel de îngrijorări, susținând că Europa înseamnă ruină economică și un atac asupra valorilor tradiționale.

Campania rusă s-a concentrat pe răspândirea temerii că un vot clar în favoarea aderării într-o zi la Uniunea Europeană, o posibilitate care este încă la mulți ani distanță, ar arunca țara în război, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, și ar distruge familiile moldovenești, permițând Bruxelles-ului să spele pe creier copiii pentru a deveni homosexuali sau transsexuali.

Denunțarea Europei ca o „Gayropa” degenerată a fost mult timp un element fix al propagandei ruse și a găsit deschidere în unele țări foste sovietice, scrie New York Times.

La o întâlnire luna trecută la Moscova cu doi politicieni moldoveni apropiați de Șor, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a avertizat că moldovenii trebuie să oprească integrarea cu Europa înainte ca „ei să vină să ia copiii pentru a-i reface: băieții în fete și fetele în băieți”.

În cazul în care votul de duminică menține Moldova pe actuala cale pro-europeană, a spus ea, „va fi prea târziu”.

---