[1060] Béla I al Ungariei este încoronat rege al Ungariei.

Încoronarea lui Béla I a avut loc într-o perioadă de instabilitate politică în Regatul Ungariei, marcată de conflicte interne și externe. Béla I a fost un rege care a încercat să consolideze puterea centrală și să stabilizeze regatul. Deși nu are o legătură directă cu Moldova, evenimentele din Ungaria au influențat indirect și regiunile din jur, inclusiv teritoriile care mai târziu vor deveni parte din Moldova.

[1768] Primul volum din Encyclopædia Britannica a apărut la Edinburgh, Scoția.

Enciclopedia Britannica a fost un proiect ambițios care a avut un impact semnificativ asupra educației și diseminării cunoștințelor la nivel global. Deși inițial publicată în Scoția, influența sa s-a extins rapid, devenind o resursă esențială pentru cercetători și educatori din întreaga lume, inclusiv din regiunile est-europene.

[1774] Sistemul de învățământ din Austria este reproiectat de către împărăteasa Maria Tereza.

Acesta emite regulile generale, care stabilesc o perioadă de șase ani de învățământ obligatoriu în școala elementară, manuale, uniforme și o formare a cadrelor didactice. Reformele educaționale ale Mariei Tereza au avut un impact de durată asupra sistemelor de învățământ din Europa Centrală și de Est. Aceste reforme au servit ca model pentru alte state, inclusiv pentru principatele române, care au început să adopte măsuri similare pentru a îmbunătăți educația și alfabetizarea populației.

[1865] Statele Unite au adoptat al treisprezecelea amendament al Constituției, prin care s-a abolit sclavia.

Abolirea sclaviei în Statele Unite a fost un moment crucial în istoria drepturilor omului. Deși geografic departe, acest eveniment a inspirat mișcări similare în întreaga lume, inclusiv în Europa de Est, unde ideile de libertate și egalitate au început să câștige teren în rândul intelectualilor și reformatorilor.

[1912] A avut loc la Brăila primul Congres al muncitorilor din toate porturile României.

S-a constituit Uniunea lucrătorilor de transport pe apă și pe uscat din România. Acest congres a fost un pas important în organizarea muncitorilor din România, reflectând tendințele de sindicalizare și luptă pentru drepturile muncitorilor care se manifestau în întreaga Europă. Deși nu direct legat de Moldova, astfel de mișcări au influențat și muncitorii din Basarabia, care căutau să-și îmbunătățească condițiile de muncă și viață.

[1916] Primul Război Mondial: În București sosește o delegație germană care cere să semneze capitularea orașului.

Delegația era condusă de prințul Schaumburg-Lippe, fostul atașat militar al Germaniei în România. Primarul Emil Petrescu, în prezența reprezentanților guvernului (plecat la Iași) a semnat "declarația de capitulare în fața inamicului". Trupele germane au intrat dinspre Chitila, pe Calea Griviței iar centrul orașului s-a animat de curioși. Capitularea Bucureștiului a fost un moment critic în Primul Război Mondial pentru România, având repercusiuni asupra întregii țări, inclusiv asupra Basarabiei. Ocupația germană a influențat deciziile politice și militare ulterioare, contribuind la contextul în care Basarabia și-a declarat unirea cu România în 1918.

[1917] Finlanda se declară independentă față de Rusia.

Declarația de independență a Finlandei a fost un exemplu de succes pentru alte națiuni care căutau să-și afirme suveranitatea în fața marilor imperii. Acest eveniment a inspirat și alte mișcări de independență, inclusiv în Basarabia, care în 1918 a profitat de slăbirea Imperiului Rus pentru a-și declara unirea cu România.

[1944] Depune juramântul ultimul guvern dinainte de 1989 în care erau reprezentate partidele burgheze.

Premier era Nicolae Rădescu, PNȚ și PNL dețineau 7 ministere, iar FND, 8 ministere. Acest guvern a fost ultimul care a încercat să mențină un echilibru între forțele politice tradiționale și cele comuniste, înainte ca România să intre sub influența sovietică. Schimbările politice din România au avut un impact direct asupra Basarabiei, care a fost integrată în Uniunea Sovietică după război.

[1949] Începutul Experimentului Pitești.

Experimentul Pitești a fost una dintre cele mai dure și controversate metode de reeducare prin tortură aplicate în România comunistă. Deși nu a avut loc în Moldova, efectele sale au fost resimțite în întreaga regiune, inclusiv în Basarabia, unde regimul sovietic a aplicat metode similare de represiune și control social.

[1965] S-au încheiat lucrarile la prima magistrală feroviara electrificată din România, Brașov-Predeal.

Finalizarea acestei magistrale a marcat un pas important în modernizarea infrastructurii de transport din România. Deși nu direct legată de Moldova, dezvoltarea infrastructurii feroviare a facilitat legăturile economice și sociale între regiunile românești și a contribuit la integrarea mai strânsă a acestora.