Ungaria este cunoscută în cadrul Uniunii Europene pentru opoziția sa față de candidatura Ucrainei la aderare, amenințarea cu veto blocând deschiderea capitolelor de negociere pentru Kiev. 

Totuși, poziția Budapestei privind extinderea reprezintă un act de echilibru nuanțat, deoarece premierul Viktor Orbán sprijină ferm eforturile țărilor din Balcanii de Vest de a adera la UE, precum și pe cele ale Republicii Moldova și Georgiei. 

De ce este Orban împotriva aderării Ucrainei la UE 

Ungaria este cel mai vocal opozant al candidaturii Ucrainei la UE, susținând că aderarea acesteia ar avea consecințe negative pentru Europa și, în special, pentru Ungaria. În această privință, Budapesta se află în minoritate în rândul liderilor europeni care, în 2023, au decis deschiderea negocierilor cu Ucraina, vot la care Orbán a lipsit în mod notabil. 

Guvernul ungar a lansat în acest an o așa-numită „consultare națională”, un sondaj intern neobligatoriu privind aderarea Ucrainei, în care, potrivit Budapestei, 95% dintre respondenți s-au declarat împotriva intrării Ucrainei în Uniune. 

„Nu aș vrea ca Ungaria să facă parte dintr-o alianță în care un nou membru este constant în pericol de război și ne-ar putea atrage și pe noi în el. Dacă ucrainenii devin membri ai Uniunii, acest război va deveni și al nostru. Și nu ne dorim asta”, a declarat Orbán jurnaliștilor săptămâna trecută, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. 

Budapesta mai susține că frontierele estice ale Ucrainei nu sunt stabilite definitiv și nu exclude posibile concesii, deși președintele Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că nu va ceda teritorii Rusiei pentru un armistițiu, deoarece acest lucru ar contraveni Constituției Ucrainei. Guvernul ungar mai argumentează că aderarea Ucrainei ar fi costisitoare pentru Europa, o mare parte din bugetul comun al Uniunii putând fi redirecționată către reconstrucția acesteia.

Poziția Ungariei față de extinderea în Balcanii de Vest 

În timp ce respinge aderarea Ucrainei, Ungaria susține extinderea UE către Balcanii de Vest, incluzând Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania și Bosnia și Herțegovina. Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, declara în octombrie că locul acestor țări este „în mod clar în Uniunea Europeană”.

 „Țările din Balcanii de Vest îndeplinesc majoritatea condițiilor pentru aderare de ani de zile, dar nu avansează în ritmul pe care îl merită”, a spus el. Budapesta susține că extinderea ar spori stabilitatea regională: „Este clar că, dacă nu există stabilitate în Balcanii de Vest, dacă există tulburări și conflictele domină viața de zi cu zi, atunci incertitudinea se va răspândi constant din această regiune”, a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó în iulie anul trecut. 

Ungaria are interese economice puternice în regiune, în special în domeniul energiei și bancar. De asemenea, menține relații strânse cu Serbia vecină, cooperând în comerț, migrație, energie și apărare. 

Sprijin pentru aderarea Republicii Moldova și Georgiei la UE 

Ungaria sprijină aderarea Republicii Moldova la UE fără nicio condiție prealabilă. „Ungaria a susținut până acum aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și o va continua; nu există loc de compromis sau dezbatere în această privință”, a declarat Viktor Orbán la începutul acestui an, adăugând că Moldova oferă o forță de muncă necesară Uniunii Europene. 

Budapesta susține și aderarea Georgiei, deși procesul a stagnat după tensiunile dintre Uniunea Europeană și partidul de guvernământ Visul Georgian. Parlamentul European a adoptat o rezoluție exprimându-și îngrijorarea față de rezultatele alegerilor parlamentare din Georgia și cerând repetarea scrutinului. 

După alegeri, Orbán a efectuat o vizită la Tbilisi, unde și-a exprimat sprijinul pentru guvernul georgian. Deși guvernul ungar respinge ideea modificării regulilor de unanimitate pentru a accelera procesul de aderare al Ucrainei, dorind să-și păstreze dreptul de veto, Orbán a demonstrat în trecut că poate fi dispus să facă compromisuri când există mize economice. 

La summitul crucial al UE din decembrie 2023, Orbán a părăsit sala în care liderii europeni discutau în privat, permițându-le astfel să adopte decizia de deschidere a negocierilor cu Ucraina cu 26 de voturi, fără veto-ul Ungariei. Cu doar câteva zile înainte, Comisia Europeană deblocase 10,2 miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei, invocând „progrese” în reformele judiciare, deși Bruxelles-ul a negat orice legătură între cele două decizii.