Datele au fost prezentate în raportul nr. 5 al Promo-LEX ce reflectă principalele constatări privind activitatea organelor electorale, examinarea contestațiilor și sesizărilor, prestația concurenților, inclusiv raportarea financiară a acestora, precum și folosirea discursului de ură în campania pentru turul doi al alegerilor locale.
„În opinia Promo-LEX, implicarea în activitățile de campanie electorală a președintei, premierului și a altor persoane care dețin funcții publice încalcă principiul separării clare între instituțiile statului și partidele politice și nu asigură egalitatea șanselor concurenților electorali”, notează Asociația.
Alte remarcări se referă la:
„Renumărarea buletinelor de vot. Validarea mandatelor
După primul tur de scrutin, CEC a dispus renumărarea buletinelor de vot în 18 circumscripții electorale, în perioada 10-12 noiembrie 2023. MO Promo-LEX a observat 57 de proceduri de renumărare a buletinelor de vot, monitorizând gradul de respectare a prevederilor normative de către membrii BESV. S-a constatat că nu au fost verificate listele electorale în peste 42% din cazuri, iar în circa 25% din situațiile observate nu a fost respectată prescripția ca doar un membru BESV să prezinte buletinele de vot tuturor participanților. Într-un caz (SV 9/4) observatorului i-a fost refuzată eliberarea copiilor autentificate ale proceselor-verbale.
Începând cu 10 noiembrie 2023 a demarat procesul de confirmare a legalității alegerilor și de validare a mandatelor aleșilor locali de către consiliile electorale de circumscripție. Precizăm că implicarea CECE în acest proces este o noutate a legislației electorale, anterior instanțele de judecată realizau această procedură.
MO Promo-LEX a observat mai multe ședințe ale CECE și constată că procesul de validare a mandatelor a decurs, în general, conform prevederilor normative.
Contestațiile electorale mai multe, dar majoritatea respinse sau inadmisibile
Potrivit observatorilor Promo-LEX, în perioada 5 – 15 noiembrie, au fost depuse cel puțin 150 contestații și sesizări la organele electorale (CECE I – 16, la CECE II – 79, iar la CEC – 55). Numărul acestora a crescut semnificativ față de perioadele precedente de monitorizare. Majoritatea contestațiilor au vizat numărarea și totalizarea voturilor, confirmarea legalității alegerilor, desfășurarea ilegală a agitației electorale, utilizarea resurselor administrative și finanțarea ilegală a campaniei electorale.
În privința soluțiilor emise, constatăm că majoritatea au fost fie respinse, fie declarate inadmisibile (49 – la nivel de CECE și 44 – la nivel de CEC). Termenele de soluționare nu au fost respectate în toate cazurile.
Campania electorală mai apatică
Implicând un număr mult mai mic de candidați, campania electorală pentru turul doi al alegerilor locale generale a fost mai apatică, decât cea din ajunul primului tur, și s-a axat preponderent pe întâlnirile cu alegătorii, care au constituit 57% din totalul de 53 de activități de campanie observate.
Cele mai multe activități au fost desfășurate de PAS – 45%, urmat de PSRM și PN – cu câte 12% fiecare. Din totalul activităților observate, cele mai multe au fost organizate în Bălți – 32%, Ungheni – 15% și Florești – 10%.
Campania finanțată preponderent din alocațiile bugetare ale partidelor
Potrivit paginii CEC, pentru perioada 8 – 10 noiembrie 2023, din cele 17 partide politice și 3 CI care au depus rapoarte financiare, doar 9 partide politice și 2 CI au declarat venituri, în valoare totală de 646.119 lei. În cazul celorlalți concurenți electorali, nu au fost acumulate venituri pentru perioada monitorizată. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – 73%, urmat de PN – 14% și PDCM – 4%.
Discursul de ură accentuat
În perioada 30 octombrie – 12 noiembrie, Promo-LEX a identificat cel puțin nouă cazuri de discurs de ură, inclusiv două care au luat o formă mai gravă de manifestare – justificarea violenței și amenințarea. Alte două cazuri au reprezentat limbaj sexist, iar celelalte cinci au luat forma limbajului discriminator cu privire la dizabilitățile mintale”, spun responsabilii.
Raportul integral poate fi accesat aici.
Guvernul respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al premierului a venit cu un comentariu pentru UNIMEDIA.
Duminică, 5 noiembrie, moldovenii au fost așteptați la vot, ca să-și aleagă primarii și consilierii locali.
Pentru cele 898 de funcții de primar, au fost înregistrați peste 3 900 de candidați, iar pentru cele 11 058 mandate de consilier în consiliile locale - peste 56 mii de persoane. Mai mulți dintre aceștia au picat însă din buletine, după ce Comisia pentru Situații Excepționale a exclus din cursă Partidul Șansă.
În șapte municipii din Moldova, primarii au fost aleși din primul tur. Trei sunt candidați independenți și patru reprezentanți ai partidelor de opoziție. Concluziile au fost prezentate de expertul Veaceslav Ioniță.
La Chișinău, liderul MAN, Ion Ceban, a obținut 50,62% din voturi, conform procesării celor 305 procese verbale. Astfel, potrivit legislației, acesta ia al doilea mandat de primar al capitalei. În același timp, deputatul PAS Lilian Carp a luat 28,23%.
La Orhei, jurnalista Tatiana Cociu, candidata partidului Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, susținută de liderul Șansa, Alexei Lungu, după ce acesta a fost exclus din alegeri, a câștigat alegerile, cu 57,59% din voturi.
PAS a pierdut alegerile în satul de baștină al Maiei Sandu. Candidatul PSDE Mosoreti Dmitri va prelua Primăria, după ce a obținut 69,03% din voturi.
În satul de baștină al premierului Dorin Recean un candidat PAS a câștigat din primul tur fotoliul de primar. Este vorba despre localitatea Mîndîc, raionul Drochia, unde a fost ales Recean Ion.
La Grozești vine turul II. În satul de baștină al lui Vladimir Plahotniuc, doi candițați la Primărie au acumulat voturi aproape de egalitate, dar nu suficiente pentru a câștiga.
Candidatul PAS a câștigat alegerile în comuna Drăsliceni din raionul Criuleni, din care face parte și Ratuș - satul de baștină al ministrului Muncii, Alexei Buzu, dar și al ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. Și ministrul de Interne, Adrian Efros, precum și noul șef ANTA, Vasile Chetrușca, tot din această localitate sunt.
PSRM nu a avut candidat la Sadova. În satul de baștină al ex-președintelui de stat, Igor Dodon, candidatul independent Anghel Tudor a câștigat Primăria. Potrivit datelor preliminare, prezentate de CEC, acesta a obținut 60,65% din voturi.
La Briceni, candidatul PSRM a câştigat detaşat în primul tur. Socialiştii au acumulat majoritatea şi în Consiliul Raional.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că „PAS a câștigat alegerile în țară”. „Probabil cea mai importantă concluzie a acestor alegeri este faptul că mesajul pro-european a câștigat detașat în toată țara”, a scris Spînu, într-o postare pe Facebook.
În 45 de localități din țară nu a existat concurență electorală la alegerile locale generale. Alegătorii au găsit în buletinele de vot câte un singur candidat la funcția de primar.
Totodată, patru candidați la funcția primar, doi de la PAS, unul de la PSRM și unul de la PSDE, au obținut zero voturi la alegerile locale. Este vorba despre localitățile Malinovscoe, Hiliuți, Pociumbăuți și Nihoreni, din raionul Rîșcani.
În UTA Găgăuzia, 7 candidați independenți au câștigat alegerile din primul tur, iar în alte 10 localități urmează să se desfășoare turul II, preconizat pentru 19 noiembrie. Totodată, cei mai mulți primari aleși din partea unei formațiuni politice vin de la Partidul Renaștere. O situație ieșită din comun a avut loc în două sate, acolo unde alegătorii nu au avut pentru cine își da votul, după ce candidații Partidului Șansă, singurii pe listă, au fost scoși din cursa electorală.
La Strășeni, Valentina Casian a câștigat al patrulea mandat de edil în fruntea orașului, la alegerile locale din 5 noiembrie. Locuitorii municipiului i-au oferit 83,47 la sută din voturi.
Primărița din satul Budești, municipiul Chișinău, a luat al optulea mandat consecutiv, la alegerile din 5 noiembrie. Nina Costiuc rămâne la șefia localității, după ce a câștigat scrutinul, din turul I, cu 56,65 la sută din voturi.
În opt localități din Republica Moldova alegerile din 5 noiembrie au fost declarate nevalabile. S-a întâmplat din cauza că mai puțin de 1/4 din persoanele înscrise pe listele electorale au participat la vot. Informația a fost comunicată de Comisia Electorală Centrală.
Daniel Țonu rămâne primar în satul Zîmbreni, raionul Ialoveni, după alegerile din 5 noiembrie. Candidatul Partidului Politic LOC a câștigat scrutinul din primul tur, după 28 de ani petrecuți la cârma localității.
Turul II al alegerilor locale generale se va organizat în 265 de localități din țară, pe 19 noiembri. În acest context, Comisia Electorală Centrală informează despre particularitățile de desfășurare a campaniei electorale de către candidații care vor participa la scrutin.
Comisia Electorală Centrală a informat că alegătorii pot solicita votarea la locul aflării pentru turul II al alegerilor locale generale din 19 noiembrie 2023. Cererile depuse pentru turul întâi nu sunt valabile și la turul al doilea.
Pe 13 noiembrue, Comisia Electorală Centrală (CEC) a început tipărirea buletinelor de vot pentru turul al doilea al alegerilor locale generale și pentru alegerile repetate, care vor avea loc pe 19 noiembrie 2023.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!