Imediat după invazia rusă din 2022, legea marțială interzicea bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara, chiar dacă nu erau eligibili pentru serviciul militar. Dar după trei ani de război, Volodimir Zelenski a relaxat aceste restricții: bărbații au acum dreptul să călătorească în străinătate până la vârsta de 23 de ani. 

Reformă mai amplă 

Această măsură s-a înscris în cadrul unei reforme mai ample. Generalii și politicienii americani au criticat refuzul lui Zelenski de a mobiliza mai mulți bărbați, considerând că acesta compromite șansele de succes ale Ucrainei. Confruntată cu o gravă penurie de soldați pe front, vârsta de recrutare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. 

Potrivit Centrului de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un grup de reflecție cu sediul la Washington, se estimează că între 60.000 și 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului.

Această teamă este împărtășită de liderii europeni, care sunt îngrijorați de lipsa eforturilor depuse de Kiev pentru a remedia lipsa soldaților.

Reacție adversă 

La Kiev, se spera că această relaxare a restricțiilor ar avea un dublu avantaj: ar permite reînnoirea legăturilor tinerilor cu țara lor și, poate, i-ar încuraja să se întoarcă voluntar la luptă mai târziu. De asemenea, ar pune capăt „exodului adolescenților”, în cadrul căruia familiile își trimiteau fiii în străinătate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, de teama unui viitor serviciu militar. 

Realitatea este însă cu totul alta. În loc să crească numărul voluntarilor, această schimbare de politică a alimentat un val migrator, după cum relatează ziarul britanic The Telegraph. 

Cifrele sunt elocvente. Polonia a primit 45.300 de bărbați ucraineni (cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani) între ianuarie și sfârșitul lunii august. În următoarele două luni (septembrie și octombrie), acest număr s-a dublat, ajungând la 98.500 (adică 1.600 pe zi).

Cutremur în politica germană 

În Germania, unde cancelarul Friedrich Merz încearcă să frâneze imigrația, numărul săptămânal al sosirilor de migranți a explodat, trecând de la 19 la peste 1.000 la jumătatea lunii septembrie. În octombrie, acest număr a ajuns la 1.800 pe săptămână. 

Această situație a provocat un adevărat cutremur în peisajul politic german. Acest aflux de migranți exercită presiuni asupra lui Merz pentru a-și reduce sprijinul acordat refugiaților ucraineni. AfD, partidul de extremă dreapta cu popularitate în creștere, cere încetarea ajutorului financiar acordat ucrainenilor. 

Critici se fac auzite și în cadrul CDU, partidul lui Merz. Expertul în politică externă Jürgen Hardt a declarat fără menajamente în Politico: „Nu avem niciun interes ca tinerii ucraineni să-și petreacă timpul în Germania în loc să-și apere țara. Ucraina este liberă să aleagă, dar recenta modificare a legii a generat o tendință de emigrare cu care trebuie să ne confruntăm.” 

Aproape 1,3 milioane de refugiați ucraineni au ajuns în Germania în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. La începutul lunii octombrie, un total de 1.293.672 de persoane erau înregistrate în Registrul Central al Străinilor cărora li s-a acordat protecție temporară din februarie 2022.  Până acum, acestea erau în principal femei ucrainene cu copii sau pensionari. Acum se pare că vin și mai mulți refugiați – în special tineri. 

Relaxarea măsurilor din Ucraina a dus la o creștere dramatică a numărului de bărbați ucraineni din această grupă de vârstă care se înregistrează în Germania, potrivit Ministerului Federal de Interne - de la aproximativ 100 la aproape 1000 pe săptămână , adică de zece ori. 

Unii dintre tineri merg direct la centrele de primire inițială pentru refugiați, în timp ce alții stau inițial la prieteni sau rude în Germania. Potrivit centrelor de consiliere, „nivelul relativ ridicat de educație” al acestor tineri este o trăsătură distinctivă.  

Cei mai mulți dintre ei doresc inițial să își asigure șederea în Germania cu un statut de protecție temporară, pentru a căuta apoi un loc la universitate sau un loc de muncă.