„Deci pot să spun, din experiența mea personală în relația cu doamna Stamate, că prima mea îngrijorare sau semnal de alarmă a fost atunci, în primele 100 de zile din 2021, spre sfârșitul anului, când noi ne-am asumat să ratificăm Convenția de la Istanbul. Iată, doamna Stamate atunci a pus piciorul în prag și s-a opus ratificării Convenției. 

Și atunci eu am avut un mare, mare semnal roșu, cumva, pentru că nu înțelegeam. Noi, din 2016, am fost foarte consecvenți și ne-am asumat ratificarea convenției Consiliului Europei și am ajuns la guvernare, iar ea argumenta foarte înflăcărat și încerca să convingă colegii de lipsa de oportunitate de a ratifica această convenție.

Eu cred că ea avea o agendă puțin diferită decât agenda fracțiunii. (...) Pentru că, cum vă explicați dumneavoastră atunci când ești parte a partidului de guvernare și tu, unic, ești împotriva majorității din fracțiune, și pe mai multe proiecte? Au fost diferite. Acum îmi aduc și eu aminte de proiectul ce ținea de discursul de ură. Iarăși, de fiecare dată era nevoie să ai cu dumneaei discuții separate, să o convingi de anumite chestiuni care erau, cumva, fundamentale pentru noi ca echipă.

Este clar că avea un joc politic al ei personal și nu doar. Întotdeauna a ținut să aibă opinii separate, care să o scoată în evidență și să-și poată crește notorietatea politică. Asta s-a văzut cu ochiul liber. În raport cu Partidul Acțiune și Solidaritate, care i-a oferit toată încrederea și tot mandatul, fiind vicepreședinte de partid în moțiunea din congres, evident că este disproporționată încrederea pe care i-a oferit-o partidul”, a declarat Gherman.

Reacția Olesei Stamate nu a întârziat. Într-o postare publică, aceasta a respins acuzațiile și a menționat că „partidul nu suportă opinii distincte”.

„Mulțumesc doamnei Gherman pentru că, în sfârșit, a spus lucrurilor pe nume. A confirmat exact ceea ce spun de ceva timp: partidul care pretinde că ne „duce în UE” nu suportă opinii distincte.

Și acesta a fost „păcatul” meu: să am o opinie proprie și să îmi permit să o exprim. Atenție — în interiorul echipei! Vă puteți imagina ce fel de democrație construiește un partid care nu acceptă opinii diferite nici măcar în propria casă?

Doamna Gherman corect punctează un lucru: de fiecare dată când am avut o opinie distinctă, am venit cu argumente. Argumente pe care le pot susține și astăzi, pentru că pozițiile mele au rămas consecvente. Nu pot spune același lucru despre dumneaei, unde argumentele au lipsit constant, fiind înlocuite de nervi, emoții și fraze standard — uneori chiar de manual.

Nu, doamna Gherman, nu am fost unica persoană cu opinii diferite în partid. Au existat și alți colegi. Pe unii i-ați „cumințit” (și poate nu e momentul să deschidem toate parantezele în Săptămâna Patimilor), pe alții nu ați reușit. Interesant este că niciunul dintre cei care au avut curajul să gândească diferit nu s-au mai regăsit pe listă la parlamentarele din 2025. Coincidență? Desigur.

Surprinzător pentru unii, dar nu am avut niciodată o agendă personală. Singura mea agendă a fost și rămâne dezvoltarea acestei țări. Dacă îmi doream notorietate, aș fi ieșit zilnic cu postări, video-uri sau live-uri încă din perioada în care conduceam comisia juridică. Sau în momentul în care am înțeles că PAS și reforma justiției merg într-o direcție greșită. Dar am ales să-mi fac munca onest, fără spectacol.

Și nici funcții nu am cerut vreodată, doamna Gherman (spre deosebire de dvs., „prietenii știu de ce”). Am devenit vicepreședinte al partidului la invitația Maiei Sandu, la fel cum am ajuns și președinte al comisiei juridice. Aș vrea să văd măcar un fost coleg care să spună că m-am interesat vreodată de locul pe listă. Nici nu țin minte pe ce poziție am fost în 2021 — pentru că nu m-a interesat. Nu funcția face omul. Ci invers.

Astfel, doamna Gherman, vă mulțumesc că ați confirmat public un lucru esențial: în PAS opiniile distincte nu doar că nu sunt acceptate, ci sunt sancționate. (...) În final, îi propun doamnei Gherman o dezbatere publică, televizată, față în față — sinceră, fără filtre și fără lozinci. Să discutăm deschis despre opinii, interese, decizii și despre modul în care se construiește, în realitate, „democrația internă” într-un partid care pretinde standarde europene”, a scris Stamate.

Pe 4 aprilie 2025, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate și din fracțiune, care i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar.

Olesea Stamate, la rândul său, a anunțat că „a primit cu înțelegere” decizia foștilor săi colegi. „Cunosc adevărul și am sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”, a declarat aceasta.

Ulterior, Stamate a dat de înțeles că deocamdată, nu planifică să-și depună mandatul de parlamentară, așa cum i-a cerut liderul formațiunii, Igor Grosu. „Așa cum am promis și în campania electorală, și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție”, a declarat deputata.

Decizia PAS a venit după scandalul pe eliberarea din pușcărie a mai multor deținuți, condamnați pe viață, care a fost posibilă în urma unor modificări legislative promovate de Stamate încă în 2022, inclusiv la Legea amnistiei.

La 16 aprilie, Olesea Stamate a anunțat că pleacă din fracțiunea parlamentară a PAS și va fi deputat neafiliat.

Deputata a mai dezvăluit că Maia Sandu a fost prezentă la ședința PAS, la care s-a decis excluderea sa din formațiune.

Unul dintre cei eliberați a fost Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață. La scurt timp, după ce societatea s-a scandalizat de aceste decizii, „Sinii” a fost reținut într-un alt dosar, în care figurează ca bănuit de comiterea unui omor.

Fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a explicat că în 2008, PCRM a modificat Codul Penal, astfel încât pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Alexandr Sinigur a fost redusă.

Și sentința lui Denis Russu, unul dintre condamnații în dosarul privind atacul armat asupra încasatorilor de la magazinul „Metro”, din mai 2014, a fost revizuită de instanță.

Iurie Radulov, cunoscut în lumea interlopă ca „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, după ce a fost eliberat recent din pușcărie.

Deputata PAS, Olesea Stamate, a dezmințit informațiile că tatăl său, Coval Vladimir, a fost avocatul lui Radulov Iurie. Ea a precizat că tatăl său într-adevăr l-a reprezentat pe criminal în solicitarea privind aplicarea amnistiei, care însă a fost refuzată, atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, iar ultimul și-a schimbat apărătorul: „Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze.”

În total, 24 de condamnați pe viață s-au ales cu sentința revizuită, dintre care 9 au fost eliberați.

Președinta Maia Sandu a explicat de ce a semnat amendamentul din Legea amnistiei, care a permis eliberarea mai multor condamnați pe viață. „S-a solicitat să promulgăm în regim de urgență, pentru că era ceva care nu putea să mai aștepte. Nu e o justificare, e o lecție pentru noi. Indiferent de cât de mare ar fi graba și indiferent de cât de multă încredere avem în colegii noștri, oricum trebuie să verificăm”, a declarat șefa statului.

În iunie 2025, Olesea Stamate a acționat în judecată PAS, pentru că a fost „exclusă ilegal din partid”.

---