„De peste patru decenii, actorul, regizorul și scriitorul Gheorghe Urschi a transformat umorul într-o artă și ironia într-o lecție de viață. A scris cărți și piese de teatru, a realizat emisiuni și concerte care au rămas în memoria colectivă și a creat spectacole ce continuă să vorbească despre noi, ca popor.

Semnate de Maestru, piese precum „Mezinul”, „Vom trăi și vom vedea”, „Testamentul”, „Doi cocori, două viori”, „Și iar Chirița!”, alături de numeroase spectacole pentru copii, au cucerit publicul nu doar prin umor, ci și prin adevărul profund pe care îl transmit. În multe dintre ele, Gheorghe Urschi a fost nu doar autor, ci și regizor și actor.

A scris versuri și muzică pentru cântece și romanțe îndrăgite, iar în cinematografie a lăsat trei filme memorabile: „Cine arvonește, acela plătește” (1989), „Văleu, văleu, nu turna” (1991) și „Fenta” (2004).

Gheorghe Urschi a marcat generații întregi prin roluri, spectacole și replici devenite legendă, rămânând o voce puternică și sinceră a societății noastre.

Artist al Poporului, Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău și Laureat al Premiului Național, Maestrul este și rămâne un reper al culturii naționale.

Vă mulțumim pentru scenele memorabile și pentru lecțiile spuse cu zâmbet.

La mulți ani cu sănătate și lumină!”, se menționează în mesajul publicat de Direcția Cultură a Primăriei Chișinău.

Cu prilejul zilei de naștere a actorului, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a publicat secvențe din filmul „Cine arvonește, acela plătește” (II), o comedie de Gheorghe Urschi (n. 18.01.1948, Cotiujenii Mari, Șoldănești), scenariu și regie, Telefilm-Chișinău, 1989.

În iunie 2011 Gheorghe Urschi a suferit un atac cerebral, urmând un an de spitalizare, printre care 4 luni la o clinică de reabilitare în Israel.

Cu o săptămână înainte de producerea incidentului, maestrul susținuse o serie de spectacole în România, iar deplasarea dincolo de Prut l-a surmenat.

Astăzi actorul nu mai urcă pe scenă.

Gheorghe Urschi s-a născut la data de 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești, RSS Moldovenească. A urmat cursuri de actorie la Școala de teatru „Boris Șciukin” din Moscova.

De-a lungul celor peste 40 de ani de activitate, a scris cărți și piese de teatru, a realizat numeroase emisiuni și concerte. El a scris câteva piese de teatru: Mezinul (1979), Vom trăi și vom vedea (1986), Testamentul (1992), Testamentul - 2 (2001), Doi cocori, două viori (2003), Și iar Chirița! și o duzină de piese pentru copii; pe unele dintre acestea le-a regizat și a jucat în ele.

Gheorghe Urschi a scris câteva volume de nuvele: Dealul fetelor (1977); Insula adolescenței (1980); Băiatul cu ghitara (1981); Cazuri și necazuri (1986); Eu sar de pe fix (1995), Scrieri alese în 3 volume (2008).Primul volum al „Scrierilor alese” conține nuvele și povestiri, al doilea piese de teatru și al treilea scheciuri, monologuri și scenete de miniaturi. De asemenea, prin anii '70-'80 el a tradus multă literatură din limba rusă: Maksim Gorki, Vampilov, Astafiev etc. A scris versuri pentru mai multe cântece și a compus câteva piese de muzică ușoară și romanțe.

De asemenea, a scris scenariile și a regizat trei filme: Cine arvonește, acela plătește (1989), Văleu, văleu, nu turna! (1991) și Fenta (2004).

Gheorghe Urschi, înainte de a deveni umorist, a fost reporter la Moldova-film. Vedeți mai jos actorul, într-un jurnal din 1975, producție Moldova-film. Sursa: Agenția Națională a Arhivelor, Cinemateca.

În august 2024, soția lui Gheorghe Urschi, actrița Maria Urschi s-a stins din viață.